Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
de Jules Verne
Capitolul 6
Un servitor ciudat. El vede cu ochii liberi satelitii lui Jupiter. Dick se ia la harta cu Joe. Indoiala si credinta. Cantaritul. Joe Wilson primeste o jumatate de coroana
Doctorul Fergusson avea un servitor, Joe, inzestrat cu o fire minunata. Avea o incredere absoluta in calitatile stapanului sau si-i purta un devotament iara margini ; ii ghicea dinainte dorintele si intotdeauna i le indeplinea in chip desavarsit. Un Caleb, care nu
era niciodata morocanos ci, dimpotriva, intotdeauna vesel. Oricat ai fi cautat, n-ai fi putut gasi unul mai nimerit decat el. Fergusson i se incredintase cu totul in privinta amanuntelor vietii sale, si nu gresise. Nespus de cinstit era acest Joe ! Un om care-ti comanda masa intocmai cum ai face-o tu, care-ti face bagajele si nu-ti uita nici ciorapii, nici camasile, care-ti tine cheile, iti cunoaste secretele si nu abuzeaza de ele !...
Dar ce nu insemna doctorul pentru cinstitul Joe ! Cu cat respect si cu cata incredere accepta hotararile lui ! Tot ce gandea doctorul era bine ; tot ce spunea era cugetat; tot ce dorea se putea face ; tot ce intreprindea era cu putinta de indeplinit; tot ce infaptuia era minunat. Daca l-ati fi taiat pe Joe in bucati, ceea ce sunt sigur ca n-ati fi fost in stare sa faceti, tot nu si-ar fi schimbat parerea despre stapanul sau.
Asa incat, atunci cand doctorul planui sa strabata Africa pe calea aerului, pentru Joe totul fu limpede ; nu mai existau piedici.
Din clipa in care Fergusson se hotarase sa plece, era neindoielnic ca avea sa-l ia si pe credinciosul sau ajutor; acest baiat de treaba stia asta perfect de bine, cu toate ca nu i-o spusese nimeni.
Dealtfel, avea sa-i aduca doctorului cele mai mari foloase, datorita inteligentei si minunatei sale agilitati. Daca ar fi trebuit sa se numeasca un profesor de gimnastica pentru maimutele din Gradina zoologica - si asa destul de sprintene - cu siguranta ca
Joe ar fi obtinut postul. Pentru el era o jucarie sa sara, sa se catare, sa alerge si sa faca tot felul de nazdravanii.
Daca Fergusson era seful, iar Kennedy mana sa dreapta, Joe avea sa le execute dispozitiile. El isi insotise si pana atunci stapanul in mai multe calatorii si-si insusise oarecare cunostinte stiintifice. Dar mai mult se distingea prin blandete si printr-un optimism incantator.
Totul i se parea usor, logic, firesc, si ca urmare nu simtea nevoia sa-se planga de ceva sau sa bombaneasca. Printre alte calitati se mai bucura de o vedere nespus de buna. El si cu Moestlin, profesorul lui Kepler, posedau rara facultate de a vedea fara ocheari
satelitii Iui Jupitcr si de a putea numara in grupul Pleiadelor paisprezece stele, ultimele fiind de marimea a noua. Se putea folosi fara gres de ochii sai in orice imprejurare, ceea ce nu insemna ca devenise un ingamfat.
Tinand seama de increderea pe care o avea Joe in doctor, nu trebuie sa ne mire nesfarsitele discutii dintre Kennedy si vrednicul slujitor al acestuia.
Unul se indoia, celalalt credea. Unul era prudenta clarvazatoare, celalalt increderea fara margini. Astfel, doctorul se gasea intre indoiala si credinta. Dar trebuie sa spun ca nu-i pasa nici de una, nici de alta.
- Ei bine, domnule Kennedy ? spunea Joe.
- Ei bine, baiete ?
- Iata ca se apropie momentul. Se pare ca ne imbarcam pentru plecarea in luna.
- Vrei sa spui tara Lunii, care nu-l tot atat de departe, dar, fii pe pace, drumul e la fel de primejdios.
- Primejdios cu un om ca doctorul Fergusson ?
- N-as vrea sa-ti spulber iluziile, dragul meu Joe, dar ce pune el la cale e pur si simplu isprava unui smintit: nu va pleca.
- Nu va pleca ? Atunci nu i-ati vazut balonul la atelierul domnilor Mittchel din Borough.
- Nici n-o sa ma duc sa-l vad.
- Pierdeti un spectacol frumos, domnule ! Ce lucru minunat! Ce linie frumoasa ! Ce nacela incantatoare ! Ce bine ne vom simti in ea !
- Asadar, te gandesti serios sa-l insotesti pe doctor?
- Eu ? Dar am sa-l insotesc oriunde va dori! replica Joe cu convingere. Asta ar mai lipsi, sa-l las sa plece singur, dupa ce am cutreierat toata lumea impreuna ! Dar cine sa-l sprijine cand va fi obosit ? Cine sa-i intinda o mana viguroasa, ca sa sara peste o
prapastie ? Cine sa-l ingrijeasca daca se imbolnaveste ? Nu, domnule Dick. Joe va fi totdeauna la postul sau, aproape de doctor. Darce spun eu ? Alaturi de doctorul Fergusson.
- Esti un baiat de treaba !
- Dealtfel, veniti si dumneavoastra cu noi, relua Joe.
- Fara indoiala, facu Kennedy, adica va insotesc ca sa-l impiedic pe Samuel pana-n ultima clipa sa comita o asemenea nebunie, il voi urma chiar pana la Zanzibar, pentru ca, acolo, mana unui prieten sa poata opri de a-si duce la indeplinire planul sau
nebunesc.
- Va rog sa ma iertati, domnule Kennedy, insa nu-l veti opri deloc. Doctorul Fergusson nu e un zapacit. Se gandeste mult pana sa intreprinda ceva, dar cand s-a hotarat nici dracul nu-l mai poate face sa renunte.
- O sa vedem !
- Nu va amagiti cu nadejdea asta. Dealtfel, important e ca mergeti cu noi. Pentru un vanator ca dumneavoastra, Africa e un tinut minunat Asa ca, oricum n-o sa va para rau de calatoria ce-o veti face.
- Nu, cu siguranja ca n-am sa regret, mai ales daca incapatanatul asta isi va da in sfarsit seama de realitate.
- Fiindca veni vorba, spuse Joe, stiti ca astazi ne cantarim ?
- Cum asa, ne cantarim?
- Fara indoiala ! Doctorul Fergusson, dumneavoastra si eu toti trei ne vom cantari.
- Ca jocheii ?
- Ca jocheii ! Dar sa nu va nelinistiti, nu veti fi nevoit sa slabiti daca veti fi prea greu. O sa va ia cum sunteti.
- Nu ma voi cantari! spuse scotianul cu tarie.
- Dar, domnule, se pare ca e nevoie de asta pentru buna functionare a aparatului sau.
- Ei bine ! O sa mearga si altfel!
- Asta-i acum ! Si daca nu ne vom putea ridica in aer din cauza lipsei unor calcule precis?
- Ei zau ! Dar nici nu doresc altceva!
- Se poate, domnule Kennedy ! Domnul doctor vine indata sa ne ia.
- Nu voi merge !
- N-o sa-i faceti una ca asta.
- Ba am sa i-o fac.
- Bine ! spuse Joe, razand. Vorbiti asa pentru ca nu-i el aici, dar cand o sa va spuna direct: Dick, trebuie sa-ti cunosc in mod exact greutatea, va veti supune fara indoiala.
In aceasta clipa, doctorul intra in cabinetul sau de lucru, unde avea loc convorbirea, si il privi pe Kennedy, care nu se simtea in largul sau.
- Dick, ii spuse, vino impreuna cu Joe; trebuie sa stiu cat cantariti fiecare.
- Dar...
- Poti sa ramai cu palaria in cap. Vino!
Si Kennedy il urma.
Se dusera cu totii la atelierul domnilor Mittchell, unde se pregatise unul din cantarele acelea, zise romane. Doctorul trebuia neaparat sa cunoasca greutatea insotitorilor sai,- pentru a stabili echilibrul aerostatului. Asa ca-l puse pe Dick sa se urce pe platforma cantarului. Fara sa i se impotriveasca, acesta spuse cu jumatate de glas :
- Bine, bine ! Asta nu ma obliga la nimic.
- O suta cincizeci si trei de livre1, constata doctorul, inscriind cifra in carnetul sau.
- Sunt prea greu ?
- As de unde, domnule Kennedy! raspunse Joe. Dealtfel, eu sunt usor, asa ca se va compensa.
Si Joe trecu plin de atata entuziasm in locul vanatorului, incat, in graba, fu gata sa rastoarne cantarul, lua pozitia in care el, Joe, il maimutarea pe Ahilc de la intrarea in Hyde-Park, si arata minunat chiar fara scut.
- O suta douazeci de livre, inscrise doctorul.
- Ei, ei! facu Joe cu un zambet de satisfactie.
De ce zambea, nici el n-ar fi putut spune.
- Acum e randul meu, spuse Fergusson, inscriind in dreptul sau o suta treizeci si cinci de livre. Toti trei, adauga apoi, nu cantarim mai mult de patru sute de livre.
- Domnule doctor, relua Joe, daca expeditia dumneavoastra ar cere-o, as putea foarte bine sa postesc, ca sa slabesc vreo douazeci de livre.
- Nu-i nevoie, baiete, raspunse doctorul. Poti sa mananci cat poftesti: iata o jumatate de coroana, ca sa te ospatezi si sa bei dupa voia inimii.
Cinci saptamani in balon - Capitolul 1
Cinci saptamani in balon - Capitolul 2
Cinci saptamani in balon - Capitolul 3
Cinci saptamani in balon - Capitolul 4
Cinci saptamani in balon - Capitolul 5
Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
Cinci saptamani in balon - Capitolul 7
Cinci saptamani in balon - Capitolul 8
Cinci saptamani in balon - Capitolul 9
Cinci saptamani in balon - Capitolul 10
Cinci saptamani in balon - Capitolul 11
Cinci saptamani in balon - Capitolul 12
Cinci saptamani in balon - Capitolul 13
Cinci saptamani in balon - Capitolul 14
Cinci saptamani in balon - Capitolul 15
Cinci saptamani in balon - Capitolul 16
Cinci saptamani in balon - Capitolul 17
Cinci saptamani in balon - Capitolul 18
Cinci saptamani in balon - Capitolul 19
Cinci saptamani in balon - Capitolul 20
Cinci saptamani in balon - Capitolul 21
Cinci saptamani in balon - Capitolul 22
Cinci saptamani in balon - Capitolul 23
Cinci saptamani in balon - Capitolul 24
Cinci saptamani in balon - Capitolul 25
Cinci saptamani in balon - Capitolul 26
Cinci saptamani in balon - Capitolul 27
Cinci saptamani in balon - Capitolul 28
Cinci saptamani in balon - Capitolul 29
Cinci saptamani in balon - Capitolul 30
Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
Cinci saptamani in balon - Capitolul 32
Cinci saptamani in balon - Capitolul 33
Cinci saptamani in balon - Capitolul 34
Cinci saptamani in balon - Capitolul 35
Cinci saptamani in balon - Capitolul 36
Cinci saptamani in balon - Capitolul 37
Cinci saptamani in balon - Capitolul 38
Cinci saptamani in balon - Capitolul 39
Cinci saptamani in balon - Capitolul 40
Cinci saptamani in balon - Capitolul 41
Cinci saptamani in balon - Capitolul 42
Cinci saptamani in balon - Capitolul 43
Cinci saptamani in balon - Capitolul 44
Aceasta pagina a fost accesata de 2778 ori.
