Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18

de Jules Verne

Partea a doua

Desertul de gheata






A doua zi, vremea se schimba; fu din nou frig; zapada, ploaia si virtejurile se tinura lant timp de citeva zile.
Bell terminase baleniera; ea corespundea perfect scopului pe care-l avea de in­deplinit; puntata partial, cu bordajul inalt, ea putea sa navigheze si pe vreme de furtuna, cu o trinca si un foc; fiind usoara, putea fi trasa pe sanie, tara sa cintareasca prea mult pentru ciinii inhamati.
In sfirsit, o schimbare de mare insemnatate pentru cei care iernau se pregatea in starea bazinului polar. Gheturile incepeau sa se puna in miscare, in interiorul golfului; cele mai inalte, subminate necontenit de ciocniri, nu asteptau decit o furtuna destul de puternica pentru a se desprinde de tarm si a forma ice-berg-uri plutitoare. Totusi, Hatteras nu voi sa astepte dislocarea cimpului de gheata ca sa inceapa calatoria. De vreme ce trebuia sa aiba loc pe uscat, putin ii pasa daca marea era, sau nu era libera; fixa, deci, plecarea pentru ziua de 25 iunie; pina atunci, toate pregatirile puteau sa fie terminate in intregime. Johnson si Bell se ocupara cu repunerea saniei in perfecta stare; cadrul fu intarit, iar talpicile refa­cute. Calatorii voiau sa profite pentru calatoria lor de aceste citeva saptamini de vreme buna, pe care natura le acorda tinuturilor hiperboreene. Suferintele ar fi fost astfel mai putin aspre, obstacolele mai usor de biruit.
Cu ciieva zile inainte de plecare, la 20 iunie, gheturile lasara intre ele citeva senale libere de care au profitat pentru a pune a incercare baleniera,intr-o plim­bare pina la capul Washington. Marea nu era cu totul eliberata de gheturi - mai era inca mult pina atunci; dar, in sfirsit, nu se mai infatisa ca o suprafata solida si ar fi fost cu neputinta sa incerci o excursie pe jos printre ice-field-urile imbuca-tatite.
Aceasta jumatate zi de navigatie le permise sa aprecieze bunele calitati nautice ale balenierei.
La intoarcere, navigatorii fura martorii unui spectacol curios, si anume, vinarea unei foci de catre un urs urias; acesta era, din fericire, prea ocupat, ca sa zareasca baleniera, caci n-ar fi scapat prilejul de a o urmari; statea la pinda linga o crapatura in ice-field, prin care se scufundase foca. Ursul spiona, deci, reapari­tia focii, cu rabdarea unui vinator, sau mai curind a unui pescar, caci pescuia cu adevarat. Pindea in tacere; nu se clintea, nu dadea nici un semn de viata. Dar, deodata, apa incepu sa se agite: in crapatura dintre gheturi, foca iesea la supra­fata ca sa respire; ursul se culca pe cimpul de gheata, cit era de lung, si-si arcui labele in jurul sparturii.



Dupa o clipa, foca aparu scotind capul din apa, dar n-avu timpul necesar sa-l mai traga inapoi; labele ursului, puse parca in miscare de un resort, se unira, strinsera animalul cu o forta irezistibila si-l scoasera din elementul lui preferat.
A fost o lupta rapida; foca se zbatu timp de citeva secunde si fu inabusita pe pieptul uriasului ei dusman; acestea, tirind-o fara nici o greutate, desi era destul de mare, sari usor de pe un bloc de gheata pe altul, pina ce ajunse pe pamint, si disparu cu prada.
- Drum bun! ii striga Johnson; ursul acesta are prea multe labe la dispozi­tie.
Baleniera se reintoarse dupa scurt timp in golfuletul pe care Bell il amenajase printre gheturi.
Patru zile il mai desparteau pe Hatteras si pe tovarasii sai de momentul stabi­lit pentru plecare.
Hatteras dadea zor cu ultimele pregatiri; se grabea sa paraseasca Noua Ame­rica, pamintul acesta care nu era al lui si pe care nu-l botezase el; nu se simtea acolo la el acasa.
La 22 iunie, incepura sa incarce pe sanie materialele de tabara, cortul si pro­viziile. Calatorii duceau cu ei doua sute de livre de carne uscata,- trei lazi de le­gume, cincizeci de livre saramura si lime-juce, cinci quarteril de faina, pachete de creson si de cochelaria, furnizate de plantatiile doctorului; adaugind la acestea doua sute de livre de praf de pusca, instrumentele, armele si lucrurile marunte; adaugind apoi si baleniera halket-boat-ul si greutatea saniei, era de tras o povara de aproape o mie cinci sute de livre, ceea ce era foarte greu pentru patru ciini, cu atit mai mult cu cit, contrar obiceiurilor eschimosilor care nu-i pun la treaba mai mult de patru zile la rind, acestia, neavind inlocuitori, trebuiau sa traga in fiecare zi; dar calatorii se angajau sa-i ajute la nevoie si socoteau sa mearga cu popasuri dese; distanta de la golful Victoria la pol era de cei mult trei sute cincizeci si cinci de mile si, mergind cite douasprezece mile pe zi, le trebuia o luna ca s-o strabata; de atfel, cind n-ar mai fi avut pamint in fata lor, baleniera le-ar fi ingaduit sa-si termine calatoria fara osteneala nici pentru ciini, nici pentru oameni. Echipajul se simtea bine; sanatatea tuturor era excelenta; iarna, desi aspra, se termina in con-ditiuni destul de bune; fiecare, dind ascultare sfaturilor doctorului, scapase de bolile inerente acestui climat necrutator. Pe scurt, au cam slabit - ceea ce-l in­cinta foarte mult pe vrednicul Clawbonny - dar isi adaptasera trupul si sufletul la aceasta viata grea, si acum, acesti oameni aclimatizati puteau sa infrunte incer­carile cele mai neinduratoare la care ii supuneau oboseala si frigul, fara sa se lase doboriti.




Si apoi, in sfirsit, aveau sa mearga catre tinta calatoriei, catre acel pol de nea­tins, dupa care n-ar mai fi avut decit grija intoarcerii. Simpatia care ii unea acum pe cei cinci membri ai expeditiei trebuia sa-i ajute in drumul lor indraznet, si nici unul dintre ei nu se indoia de succes.
Prevazind o calatorie indepartata, doctorul le ceruse tovarasilor sai sa se pre­gateasca cu multa vreme inainte si sa se "antreneze" cu cea mai mare grija.
- Prieteni dragi, le spunea el, nu va cer sa faceti ca alegatorii englezi, care slabesc cu optsprezece livre dupa doua zile de antrenament si cu douazeci si cinci dupa cinci zile, dar, in fine, trebuie sa facem ceva ca sa ne creem cele mai bune conditii posibile pentru realizarea unei calatorii lungi. Or, primul principiu al an­trenamentului la alergator ca si la jocheu este suprimarea grasimii, si aceasta cu ajutorul purgativelor, al transpiratiei si al unor exercitii care cer efort; acesti gen­tlemeni stiu ca vor pierde din greutate cu ajutorul medicinii si ajung la niste re­zultate de o precizie de necrezut; astfel, unul care inainte de antrenament nu pu­tea sa alerge cale de o mila fara ca sa-si piarda rasuflarea, dupa antrenament face cu usurinta cele douazeci si cinci de mile! Se citeaza cazul unui oarecare Town-send care facea o suta de mile in douasprezece ore fara sa se opreasca.
- Bun rezultat, raspunse Johnson; desi nu sintem prea grasi, daca mai tre­buie sa slabim...
- Nu-i nevoie, Johnson; dar, fara sa exageram, nu se poate nega ca antrena­mentul ar avea efecte bune; da oaselor mai multa rezistenta, muschilor mai multa elasticitate, face auzul mai fin si privirea mai limpede; asadar, sa nu uitam de el.
In sfirsit, antrenati sau nu, calatorii fura gata cu pregatirile in ziua de 23 iu­nie; era intr-o duminica si ziua fu consacrata unei odihne absolute.




Momentul plecarii se apropia si locuitorii Fortului Providence il vedeau so­sind, nu fara oarecare emotie. ii cam durea inima sa paraseasca coliba aceasta de zapada care-si indeplinise atit de bine rolul ei de locuinta, golful Victoria, plaja primitoare pe care-si petrecusera ultimele luni ale iernatului. Vor mai gasi. oare, la intoarcere cladirile acestea? Razele soarelui nu vor sfirsi prin a topi. oare, zidu­rile fragile?
La urma urmei, multe ceasuri bune au petrecut acolo. Doctorul le reaminti la cina tovarasilor sai acele emotionante clipe si nu uita sa multumeasca Cerului pentru ocrotirea pe care le-o acordase.
In sfirsit, sosi ora somnului. Fiecare se culca devreme ca sa se scoale dis-de-dimineata. Astfel se scurse ultima noapte petrecuta la Fort-Providence.



Capitanul Hatteras - capitolul 1
Capitanul Hatteras - capitolul 2
Capitanul Hatteras - capitolul 3
Capitanul Hatteras - capitolul 4
Capitanul Hatteras - capitolul 5
Capitanul Hatteras - capitolul 6
Capitanul Hatteras - capitolul 7
Capitanul Hatteras - capitolul 8
Capitanul Hatteras - capitolul 9
Capitanul Hatteras - capitolul 10
Capitanul Hatteras - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - capitolul 13
Capitanul Hatteras - capitolul 14
Capitanul Hatteras - capitolul 15
Capitanul Hatteras - capitolul 16
Capitanul Hatteras - capitolul 17
Capitanul Hatteras - capitolul 18
Capitanul Hatteras - capitolul 19
Capitanul Hatteras - capitolul 20
Capitanul Hatteras - capitolul 21
Capitanul Hatteras - capitolul 22
Capitanul Hatteras - capitolul 23
Capitanul Hatteras - capitolul 24
Capitanul Hatteras - capitolul 25
Capitanul Hatteras - capitolul 26
Capitanul Hatteras - capitolul 27
Capitanul Hatteras - capitolul 28
Capitanul Hatteras - capitolul 29
Capitanul Hatteras - capitolul 30
Capitanul Hatteras - capitolul 31
Capitanul Hatteras - capitolul 32
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 1
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 2
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 3
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 4
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 5
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 6
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 7
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 8
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 9
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 10
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 13
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 14
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 15
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 16
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 17
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 19
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 20
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 21
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 22
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 23
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 24
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 25
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 26
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 27


Aceasta pagina a fost accesata de 1721 ori.