Capitanul Hatteras - capitolul 14

de Jules Verne

Partea Intai

Englezii la Polul Nord







In ziua de miercuri, 23 mai, Forward isi relua aventuroasa lui calatorie pe mare, navigind cu indeminare in zig-zag impotriva vintului, printre pack-uri si ice-berg-uri, cu ajutorul vaporilor, aceasta forta docila care le-a lipsit atitor navi­gatori ai marilor polare; parea ca se joaca printre obstacolele acestea miscatoare; s-ar fi spus ca simtea mina unui stapin priceput si, ca un cal stapinit de un cala­ret dibaci, se supunea vointei capitanului sau.
Temperatura era din nou in crestere. Termometrul arata la ora sase dimineata douazeci si sase de grade, la sase seara douazeci si noua de grade, si la miezul noptii douazeci si cinci de grade Fahrenheitl; vintul sufla usor dinspre sud-est.
Joi, catre ora trei dimineata, Forward ajunse in dreptul golfului Possession, pe coasta Americii, la intrarea in strimtoarea Lancastre; curind se zari capul Burney. Citiva eschimosi se indreptara spre vas, dar Hatteras nu-si acorda ragazul de a-i astepta.
Virfurile de la Byam-Martin, care domina capul Liverpool, lasate in babord, se pierdura in ceata serii; aceasta il impiedica sa repereze capul Hay, a carui limba de pamint, foarte joasa de altfel, se confunda cu gheturile de pe coaste, cir­cumstanta care face adesea foarte grea determinarea hidrografica a marilor po­lare.
Puffinii, ratele salbatice, pescarusii albi se aratau in numar foarte mare. Lati­tudinea, conform calculelor, era 74°01', iar longitudinea, dupa cronometru, 77°15'.
Scufitele de zapada ale Muntilor Ecaterinei si ai Elisabetei apareau pe deasu­pra norilor.
Vineri, la ora sase, capul Warender fu depasit pe partea dreapta a strimtorii, iar in babord depasira Admiralty-Inlet, golf putin explorat de navigatori, care se grabeau indeobste sa se indrepte spre vest. Marea deveni destul de agitata si ade­sea valurile maturau puntea bricului aruncind pe ea bucati de gheata. Paminturile coastei nordice ofereau privirilor peisaje ciudate, cu platourile lor inalte, aproape netede, care faceau sa se rasfringa razele soarelui.
Hatteras ar fi vrut sa navigheze de-a lungul paminturilor nordice, ca sa ajunga cit mai repede la insulele Beechey si la intrarea in canalul Wellington; dar o ban­chiza care nu se mai termina il obliga, spre marea lui neplacere, sa treaca prin se-nalele din sud.
Acesta a fost motivul pentru care, la 26 mai, in mijlocul unei neguri brazdate de ninsoare, Forward se gasea la travers de capul York; un munte de o mare inal­time si aproape perpendicular ii inlesni sa-l recunoasca. Vremea inseninindu-se putin, soarele aparu o clipa catre prinz si ingadui sa se procedeze la calcule destul de exacte: 74°4' latitudine si 84°23' longitudine. Forward se afla, asadar, la extre­mitatea strimtorii Lancastre.
Hatteras ii arata doctorului, pe hartile sale, drumul parcurs si cel pe care ur­mau sa-l mai faca. Pozitia bricului era interesanta in momentul acela.
- As fi preferat, spuse el, sa ma gasesc mai la nord; dar de unde nu-i,nici Dumnezeu nu cere; vedeti dumneavoastra iata situatia noastra exacta. Capitanul marca un punct pe harta lui, la mica distanta de capul York. Ne aflam in mijlo­cul acestei rascruci batuta de toate vinturile, unde se aduna apele din strimtoarea Lancastre, din strimtoarea Barrow, din canalul Wellington si din Canalul Regen­tului; e un punct la care au ajuns obligator toti navigatorii de pe aceste mari.



- Ei bine, raspunse doctorul, aceasta trebuie sa-i fi pus in grea cumpana; e o adevarata rascruce, asa cum spui, unde vin sa se intretaie patru drumuri mari, dar nu vad stilpii care sa indice drumul bun! Cum au procedat oare Parry, Ross, Franklin?
- Ei n-au procedat in nici un fel, ei s-au lasat dusi de intimplare. N-aveau de ales, va asigur; strimtoarea Barrow ba se inchidea pentru unul, ba, in anul urma­tor, se deschidea pentru altul; ba vasul se simtea inevitabil tirit spre Canalul Re­gentului. Datorita tuturor acestora, prin forta lucrurilor, s-a ajuns ca pina la
urma sa fie cunoscute aceste mari atit de incurcate.
- Ce regiune ciudata! facu doctorul privind harta. Cit, e de ciopirtit totul pe aici, taiat farimitat, fara nici o ordine, fara nici o logica! Ai zice ca paminturile din vecinatatea Polului Nord n-ar fi atit de imbucatatite decit ca sa faca apropie­rea de ele cit mai grea, in timp ce pe cealalta emisfera ele se termina prin limbi de pamint netede si ingustate, asa cum sint capul Horn, Capul Bunei-Sperante si Peninsula Indiana. Oare viteza mai mare de la Ecuator a modificat astfel lucru­rile, in timp ce paminturile situate la extremitati, inca fluide in primele zile ale lu­mii, nu s-au putut condensa, nu s-au putut stringe la un loc, din lipsa unei rotatii destul de rapide?
- Asta trebuie sa fie, caci exista o logica pe lume si nimic nu s-a facut fara anumite cauze pe care creatorul ingaduie uneori savantilor sa le descopere; asa­dar, doctore, folositi-va de aceasta permisiune.
- Din nefericire, voi fi modest, capitane. Dar ce vint ingrozitor bate prin strimtoarea asta! adauga doctorul tragindu-si cit mai tare gluga pe cap.
- Da, vintul de nord bintuie mai ales prin partile astea si ne abate din drum.
- El ar trebui totusi sa respinga gheturile spre sud si sa lase drumul liber.
- Ar trebui, doctore, dar vintul nu face intotdeauna cea ce trebuie. Vedeti, banchiza pare de nepatruns. Vom incerca sa ajungem la insula Griffith, apoi sa ocolim insula Cornwallis ca sa ajungem la Canalul Reginei, fara sa trecem prin canalul Wellington. si, totusi, vreau neaparat sa ajung la insula Beechey, ca sa-mi improspatez acolo provizia de carbuni.
- Cum adica? intreba doctorul mirat.
- Nimic mai simplu: din ordinul Amiralitatii, mari provizii au fost inmagazi­nate pe aceasta insula pentru asigurarea expeditiilor viitoare si, cu toate ca, in au­gust l859, capitanul Mac Clintock se poate sa fi luat din ele, va asigur ca au mai ramas si pentru noi.
- in realitate, spuse doctorul, tinuturile acestea au fost explorate timp de cincisprezece ani si, pina in ziua in care a fost dobindita proba sigura a pieirii lui Franklin, Amiralitatea a mentinut mereu cite cinci sau sase vase in aceste mari. Daca nu ma insel, chiar insula Griffith pe care o vad aici pe harta, aproape de rascrucea drumurilor navigabile, a devenit locul de intilnire al navigatorilor.
- E adevarat, doctore, iar nefericita expeditie a lui Franklin a dus la cunoas­terea acestor tinuturi indepartate.
- Ai dreptate, capitane, caci numeroase au fost expeditiile de la l845 in­coace. Abia in l848 lumea s-a alarmat de disparitia lui Erebus si a lui Terror, cele doua vase ale lui Franklin. Atunci a fost vazut batrinul prieten al amiralului, doctorul Richardson, in virsta de saptezeci de ani, pornind in graba mare spre Canada si urcind in susul riului Coppermine, pina la marea polara; pe de alta parte, James Ross, comandantul lui Enterprise si Investigator, intinde velele la Uppernawik, in l848, si soseste la capul York, unde ne aflam in momentul de fata. in fiecare zi, arunca in mare cite un butoi continind hirtii menite sa faca cu­noscuta pozitia in care se afla; pe timp de ceata trage cu tunul, noaptea lanseaza rachete si aprinde focuri bengale, avind grija sa mearga intotdeauna cu velatura redusa; in sfirsit,ierneaza in portul Leopold, de la l848 la l849; acolo pune mina pe un numar mare de vulpi albe, le prinde de git zgarzi de arama, pe care erau gravate indicatii cu privire la situatia navelor si a depozitelor de alimente, si le imprastie in toate directiile; apoi, in primavara, incepe sa cerceteze coastele de la North-Sommerset pe sanii, trecind prin pericole si lipsuri, care au facut din toti acesti oameni niste bolnavi sau infirmi, cladind cairn-uril in care inchideau ci­lindri de arama cu datele care sa permita regasirea expeditiei pierdute; in timpul absentei sale, locotenentul Mac Clure explora fara rezultat coastele nordice ale strimtorii Barrow. E de remarcat, capitane, ca James Ross avea in subordinele sale doi ofiteri meniti sa devina vestiti mai tirziu, pe Mac Clure, care strabatu Trecerea din nord-vest, si pe Mac Clintock care descoperi ramasitele lui Franklin.
- si care sint astazi doi capitani, doi vrednici englezi; continuati, doctore, is­toria acestor mari, pe care o cunoasteti atit de bine; avem intotdeauna de cistigat din povestirea acestor incercari indraznete.
- Ei bine, ca sa terminam cu James Ross, voi adauga ca el a incercat sa ajunga ceva mai la vest de insula Melville; dar era cit pe ce sa isi piarda vasele si, prins de gheturi, fu tras inapoi, fara voia lui, pina in marea Baffin.
- Tras inapoi, spuse Hatteras, incruntindu-se, tras inapoi fara voia lui!
- Nu descoperise nimic, spuse doctorul in continuare; incepind din acel an, 1850, navele engleze n-au mai incetat sa brazdeze marile si a fost promisa o prima de douazeci de mii de livre oricarei persoane care ar descoperi echipajele lui Erebus si Terror. inca din anul 1848, capitanii Kellet si Moore, care comandau vasele Herald si Plover, incercau sa patrunda prin strimtoarea Behring. Voi adauga ca, in timpul anilor l850 si l85l, capitanul Austin ierna pe insula Corn-wallis, capitanul Penny explora cu vasele Assistance si Resolute canalul Welling­ton, batrinul John Ross, eroul polului magnetic, pleca din nou pe iahtul Felix in cautarea prietenului sau, bricul Prince-Albert facu o prima calatorie pe cheltuiala lady-ei Franklin si, in fine, doua vase americane, expediate de Grinnel, cu capita­nul Haven, tirite dincolo de canalul Wellington, fura aruncate in strimtoarea Lancastre. in acel an, Mac Clintock, pe atunci locotenentul lui Austin, ajunse pina la insula Melville si la capul Dundas, puncte extreme atinse de Parry in l8l9, si tot in acel an s-au gasit pe insula Beechey urmele iernatului lui Franklin in l845.
- Da, raspunse Hatteras, trei dintre marinarii lui au fost ingropati acolo, trei oameni mai norocosi decit ceilalti!




- Din l85l pina in l852, continua doctorul, aprobind cu un gest observatia lui Hatteras, il vedem pe Prince-Albert pornind in a doua sa calatorie, cu locote­nentul francez Bellot; ierneaza la Batty Bay, in Strimtoarea Printului Regent, ex­ploreaza sud-vestul lui Sommerset si porneste in recunoastere pe coaste, pina la capul Walker. in timpul acesta Entreprise si Investigator, care se inapoiasera in Anglia, treceau sub comanda lui Collinson si a lui Mac Clure si se intilneau cu Kellet si Moore in strimtoarea Behring; in timp ce Collinson se inapoia sa ierneze la Hong Kong, Mac Clure mergea inainte si, dupa trei iernaturi, din.l850 pina in l85l, din l85l pina in l852, din l852 pina in l853, descoperi Trecerea din nord-vest, fara sa afle nimic despre soarta lui Franklin. Din l852 pina in l853,o noua  expeditie,  alcatuita  din   trei   bastimente  cu  vele, Assistance,  Resolute, North-Star, si din doua vase cu vapori, Pionnier si Intrèpide, isi intinse velele sub comanda lui sir Edward Belcher, avindu-l pe capitanul Kellet drept secund; sir Edward trecu prin canalul Wellington, ierna in golful din Northumberland si strabatu coasta, in timp ce Kellet, ajungind pina la Bridport, in insula Melville, explora fara succes aceasta parte a tinuturilor boreale. Dar atunci se zvoni in An­glia ca doua vase, abandonate in mijlocul gheturilor, fusesera zarite nu departe de coastele Noii Scotii. Imediat, lady Franklin echipeaza micul steamerl cu elice Isa­belle, iar capitanul Inglefield, dupa ce inaintase prin golful Baffin pina la limba de pamint Victoria, pe la paralela optzeci, se inapoie in insula Beechey, fara mai mult succes. La inceputul anului l855, americanul Grinnel finanteaza o noua ex­peditie, iar doctorul Kane, incercind sa patrunda pina la pol...
- Dar n-a fâcut-o, exclama Hatteras cu violenta, slava Domnului! Ceea ce n-a facut el, vom face noi!
- stiu asta, capitane, si daca vorbesc despre ea, e din cauza ca aceasta expe­ditie se leaga prin forta imprejurarilor de cele pornite in cautarea lui Franklin. De altfel, n-a avut nici un rezultat. Era sa omit sa va spun ca Amiralitatea, con-siderind insula Beechey ca pe un loc de intilnire a expeditiilor, insarcina in l853 steamer-ul Phoenix, sub comanda capitanului Inglefield, sa transporte provizii acolo; capitanul pleca impreuna cu locotenentul Bellot si-l pierdu pe acest brav ofiter care, pentru a doua oara, isi punea devotamentul in serviciul Angliei; pu­tem avea amanunte cu atit mai precise asupra catastrofei, cu cit Johnson, seful nostru de echipaj, a fost martor al acestei nenorociri.
- Locotenentul Bellot era un brav francez, spuse Hatteras, iar memoria lui e cinstita in Anglia.
- Atunci, relua doctorul povestirea, vasele din escadra Belcher, incep sa se intoarca treptat; nu toate, caci sir Edward trebui sa-l abandoneze pe Assistance, in l854, tot asa cum Mac Clure facuse cu Investigator, in l853.
In vremea aceasta, doctorul Rae, printr-o scrisoare datata cu 29 iulie l854 si expediata din Repulse-Bay, unde ajunsese prin America, facu cunoscut ca eschi­mosii din tinutul Regele Wilhelm posedau diferite obiecte care proveneau de pe Erebus si de pe Terror; nu mai era posibila in cazul acesta nici o indoiala cu pri­vire la soarta expeditiei; Phoenix, North-Star si vasul lui Collinson se inapoiara in Anglia; n-a mai ramas nici un bastiment englez pe marile arctice. Dar daca guver­nul parea sa-si fi pierdut orice speranta, lady Franklin continua sa mai spere si, din ramasitele averii sale, echipa vasul Fox, comandat de Mac Clintock; el pleca in l857, ierna in tinuturile in care ne-ai aparut dumneata, capitane, ajunse pina la insula Beechey, la 11 august l858, ierna a doua oara in strimtoarea Bellot, isi relua cercetarile in februarie l859, la 6 mai descoperi documentul care nu mai lasa indoieli asupra soartei lui Erebus si a lui Terror si se inapoie in Anglia la sfir­situl aceluiasi an. Iata tot ce s-a intimplat timp de cincisprezece ani prin aceste ti­nuturi ale mortii si, de la inapoierea lui Fox, nici un vas nu s-a mai intors sa-si incerce norocul prin aceste mari primejdioase!
- Ei bine, noi ni-l vom incerca! raspunse. Hatteras.



Capitanul Hatteras - capitolul 1
Capitanul Hatteras - capitolul 2
Capitanul Hatteras - capitolul 3
Capitanul Hatteras - capitolul 4
Capitanul Hatteras - capitolul 5
Capitanul Hatteras - capitolul 6
Capitanul Hatteras - capitolul 7
Capitanul Hatteras - capitolul 8
Capitanul Hatteras - capitolul 9
Capitanul Hatteras - capitolul 10
Capitanul Hatteras - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - capitolul 13
Capitanul Hatteras - capitolul 14
Capitanul Hatteras - capitolul 15
Capitanul Hatteras - capitolul 16
Capitanul Hatteras - capitolul 17
Capitanul Hatteras - capitolul 18
Capitanul Hatteras - capitolul 19
Capitanul Hatteras - capitolul 20
Capitanul Hatteras - capitolul 21
Capitanul Hatteras - capitolul 22
Capitanul Hatteras - capitolul 23
Capitanul Hatteras - capitolul 24
Capitanul Hatteras - capitolul 25
Capitanul Hatteras - capitolul 26
Capitanul Hatteras - capitolul 27
Capitanul Hatteras - capitolul 28
Capitanul Hatteras - capitolul 29
Capitanul Hatteras - capitolul 30
Capitanul Hatteras - capitolul 31
Capitanul Hatteras - capitolul 32
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 1
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 2
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 3
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 4
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 5
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 6
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 7
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 8
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 9
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 10
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 13
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 14
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 15
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 16
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 17
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 19
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 20
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 21
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 22
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 23
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 24
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 25
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 26
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 27


Aceasta pagina a fost accesata de 1953 ori.