800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
de Jules Verne
Era intr-adevar un lucru foarte neplacut, pe care nici Joam Dacosta, nici familia lui n-aveau cum sa-l banuiasca. Cei care n-au uitat inceputul povestirii, stiu ca documentul era scris intr-o forma de neinteles, folosind unul din numeroasele sisteme criptografice.
Dar care anume? Trebuia pusa la incercare toata iscusinta unei minti omenesti pentru a-i da de rost.
Inainte de a se desparti de Benito si de insotitorii lui, judecatorul puse sa se copieze intocmai documentul, al carui original tinea sa ramina la el, si dadu copia celor doi tineri, ca s-o poata inmina prizonierului.
Apoi, fixindu-si intilnire pe a doua zi, acestia plecara indata la inchisoare. Ajunsi acolo, se grabira sa-i spuna prizonierului cum stau lucrurile. Joam Dacosta lua documentul, il cerceta cu luare-aminte, apoi il inapoie fiului sau.
— Poate ca in hirtia aceasta se afla dovada pe care eu n-am izbutit s-o fac! Dar daca ea nu-mi va folosi si daca tot trecutul meu de om cinstit nu poate pleda in favoarea mea, nu-mi mai ramine nimic de asteptat din partea legii.
Intelegeau cu totii foarte bine! Daca documentul va ramine nedescifrat, situatia condamnatului era cit se poate de proasta!
— O sa-l descifram, tata! striga Benito. Nu exista document de felul acesta care sa nu poata fi descifrat! Ai incredere. intimplarea ne-a inapoiat, ca prin minune, acest document care te scoate din cauza si, dupa ce ne-a calauzit mina ca sa-i gasim, tot ea ne va calauzi mintea ca sa-l citim!
Joam Dacosta strinse mina lui Benito si a lui Manoei, apoi, foarte miscati, tinerii se intoarsera pe pluta unde-i astepta Yaquita.
Ii povestira indata Yaquitei despre cele intimplate din ajun incoace, cum gasisera cadavrul lui Torres, cum dadusera peste documentul acela si despre forma ciudata in care adevaratul vinovat, prieten de-al aventurierului, gasise cu cale sa-l scrie — fara-ndoiaiâ de teama sa nu fie dat de gol, daca va incapea pe miini straine.
Bineinteles, afla si Lina despre aceasta incurcatura neasteptata si despre descoperirea lui Fragoso, precum ca Torres era un fost pindar de codru care operase prin tinutul de la gurile riului Madeira.
— in ce imprejurari l-ai intilnit? intreba tinara mulatra.
— Ma aflam intr-una din hoinarelile mele prin provincia Amazoanelor si-mi faceam meseria, umblind din sat in sat.
— Dar ce-i cu cicatricea?...
— Iata ce s-a intimplat: intr-o zi, tocmai sosisem la misiunea aranasilor, cind acest Torres, pe care nu-l mai vazusem in viata mea, s-a luat la harta cu unul din camarazii lui — urita adunatura de lume mai era si asta! — iar cearta cu pricina s-a sfirsit cu o lovitura de cutit care i-a strapuns pindarului bratul. in lipsa unui doctor, mi-a revenit mie sarcina sa-l pansez si asa am ajuns sa-l cunosc!
— De fapt, nu mai are nici o insemnatate sa stim cine a fost Torres! zise fata. Nu-i el faptasul crimei, deci lucrurile nu se limpezesc!
— Nu, fara-ndoiala, raspunse Fragoso, dar vom izbuti pina la urma sa citim documentul asta, ce naiba! Iar nevinovatia lui Joam Dacosta va sari atunci in ochii tuturor.
Yaquita, Benito, Manoel si Minha nutreau aceeasi nadejde. Se inchisera toti patru in incaperea comuna a locuintei, unde petrecura multe ceasuri incercind sa
descifreze marturia.
Dar nu numai ei doreau lucrul acesta, ci — trebuie s-o spunem — aceeasi dorinta il stapinea si pe judecatorul Jarriquez.
Dupa ce-si intocmise raportul, in urma interogatoriului care stabilea identitatea lui Joam Dacosta, magistratul il trimisese la Rio de Janeiro si avea temei sa creada ca, in ceea ce-l privea pe el, problema era incheiata!
Dar nu s-a intimplat asa.
Intr-adevar, de cind ii intrase in mina documentul acela, judecatorul Jarriquez, nascocitor de combinatii numerice, dezlegator de probleme distractive, de sarade,
rebusuri si altele, se afla in elementul sau.
Gindul ca documentul cuprindea poate marturia nevinovatiei lui Joam Dacosta ii trezi instinctele lui de analist. Avea deci in fata o criptograma! Singurul lui gind era s-o dezlege!
Pentru cei ce-l cunosteau, nu incapea indoiala ca va munci la asta pe rupte, uitind chiar de mincare si de bautura.
Dupa plecarea tinerilor, judecatorul se aseza in odaia sa de lucru. Poruncise sa nu intre nimeni, astfel ca avea asigurate citeva ceasuri de liniste deplina. isi puse ochelarii pe nas si tabachera pe masa. Trase o priza de tabac, ca sa-si ascuta iscusinta mintii, apuca documentul si se cufunda intr-o cugetare ce se transforma in curind intr-un monolog. Domnul magistrat facea parte dintre oamenii care gindesc mai degraba cu glas tare decit in sinea lor.
— Sa lucram cu metoda, isi spuse el. Fara metoda nu exista logica, izbinda nu-i cu putinta.
Apoi, luind documentul, il citi de la un capat la altul, fara sa priceapa nimic.
Documentul cuprindea o suta de rinduri impartite in sase paragrafe.
— Hm! mormai judecatorul Jarriquez, dupa ce se mai gindi putin. Daca m-as opri pe rind asupra fiecarui paragraf, as pierde un timp pretios. Dimpotriva, trebuie s-aleg unul dintre ele, anume pe cel care ar fi mai interesant. Or, care altul ar putea fi mai interesant decit ultimul, unde trebuie sa fie cuprins rezumatul intregii istorisiri ? Niste nume proprii cum ar fi, de pilda, Joam Dacosta, m-ar putea duce pe calea cea buna, si daca acest nume este inscris in document, de buna seama ca nu poate lipsi din ultimul paragraf.
lata acest paragraf — caci trebuie sa-l punem din nou sub ochii cititorilor, pentru a le arata in ce fel avea sa-si foloseasca un analist cunostintele sale, in cautarea adevarului.
Phyjslyddqfdzxgaszzqqehxgkfndrxujugiocytdxvksbxhhuypohdvrym
huhpuydkjoxpheiozletnpmvffovpdpajxhhynojyggaymeqynfuqlnmvlyfgsu
zmqiztlbqgyugsqeiibvnrcredgruzblrmxyhqhpzdrrgcrohepqxufivvrplphont
hvddqjhqsntzhhhnfepmqkyimexktogzgkymimfvijdqdpzjqsykrplxhxqrym
vklohhhotozvdksopsuvjhd.
Judecatorul Jarriquez baga de seama ca textul documentului nu era despartit nici in cuvinte, nici in fraze, ca era cu totul lipsit de punctuatie. Faptul acesta il facea si mai greu de descifrat.
— Sa vedem, totusi, daca vreo impreunare de litere nu alcatuieste cuvinte — ma gindesc la niste cuvinte al caror numar de consoane, raportat la vocale, ar ingadui sa fie rostite! in primul rind, vad la inceput cuvintul phy... mai departe cuvintul gas... Poftim, ujugil... N-o fi vorba de numele orasului african de pe malul lacului Tanga-nica? Ce amestec are orasul acela aici?... Iata, mai departe, cuvintul ypo... O fi cumva pe greceste? Urmeaza apoi rym... puy...jor.,.phetoz... jyggay,.. suz...gruz... Mai inaintea lor, ned... let... Bun! Va sa zica, doua cuvinte englezesti!... Apoi, ohe... syk... Haidade! inca o data cuvintul rym... pe urma, cuvintul otol... Judecatorul lasa hirtia din mina si cugeta citeva clipe.
— Toate cuvintele pe care le-am retinut din aceasta lectura sint foarte ciudate! Intr-adevar, nimic nu arata originea lor! Unele par grecesti, altele olandeze, astea
de-aci au o intorsatura englezeasca, astea nu seamana cu nimic — fara sa mai punem la socoteala niste grupe de consoane cu neputinta de rostit in vreun grai
omenesc! Hotarit lucru, nu va fi deloc usor de gasit cheia acestei criptograme!
Degetele magistratului incepura sa bata darabana in masa, de parca ar fi vrut sa-si trezeasca facultatile mintale adormite.
— Ia sa vedem mai intii cite litere se afla in acest paragraf. Puse mina pe creion si numara.
— Doua sute saptezeci si sase! Ei bine, trebuie sa vedem acum in ce proportie se afla fiecare din ele.
Socoteala dura cam mult. Judecatorul luase din nou documentul si, cu creionul in mina, insemna pe rind fiecare litera, in ordinea alfabetica.
TOTAL = 276 ori
Se reporteaza... 120 ori
— Aha! Iata un lucru ce sare in ochi: dar in acest singur paragraf au fost intrebuintate toate literele alfabetului! Destul de ciudat! Daca am lua la intimplare, dintr-o carte, atitea rinduri incit sa cuprinda doua sute saptezeci si sase de litere, rar s-ar intimpla ca printre ele sa se afle toate semnele alfabetului! Dar, la urma urmelor, ar putea sa fie doar o simpla intimplare. Trecu apoi la alta ordine de idei si-si spuse:
— Mai important este sa vedem daca proportia dintre consoane si vocale este cea obisnuita.
Magistratul puse mina pe creion, numara vocalele, ajungind la urmatoarele cifre: 64 vocale
— Asadar, in alineatul acesta sint saizeci si patru de vocale pentru doua sute douasprezece consoane! Ei bine, dar asta-i proportia fireasca, adica aproape o cincime, la fel ca in alfabet, unde din douazeci si cinci de litere avem sase vocale.
S-ar putea deci ca documentul sa fie scris in limba noastra, schimbindu-se doar intelesul fiecarei litere. Daca schimbarea s-a facut dupa o anumita regula, daca un
b a fost inlocuit intotdeauna cu un / sau o cu v, g cu k, u cu r etc, pun prinsoare pe postul meu de judecator la Manao ca o sa-i dau de rost documentului asta! Ce
altceva mai bun as putea face decit sa folosesc metoda marelui geniu analitic, care s-a numit Edgar Poe!
Vorbind astfel, judecatorul Jarriquez se gindea la o nuvela a vestitului romancier american, care e o adevarata capodopera. Cine n-a citit oare «Carabusul de aur»?
In aceasta nuvela, o criptograma, alcatuita totodata din cifre, litere, semne algebrice, asteriscuri, puncte si virgule, este supusa unor procedee matematice si este descifrata in cele din urma in imprejurari neobisnuite, pe care admiratorii acestui spirit deosebit nu se poate sa le fi uitat.
Ce-i drept, de descifrarea criptogramei americane este legata doar descoperirea unei comori, in vreme ce aici era in joc viata si cinstea unui om. Gasirea cifrului
in acest caz era deci de o importanta mult mai mare.
Magistratul, care citise si rascitise de nenumarate ori «Carabusul de aur», cunostea pe de rost procedeele de analiza folosite cu migala de Edgar Poe si hotari sa le foloseasca si el. Dupa cum spusese, era sigur ca in felul acesta, daca se pastra intelesul fiecarei litere, va izbuti cindva sa citeasca documentul privitor la Joam Dacosta.
— Ce-a facut Edgar Poe ? isi repeta el. Mai intii de toate, a inceput prin cautarea semnului — aici nu sint decit litere, sa zicem deci a literei care se repeta cel mai des in criptograma. In cazul de fata este vorba de litera h, pe care o intilnim de douazeci si trei ori. Numai faptul acesta este indeajuns pentru a intelege ca h nu inseamna h, ci, dimpotriva, ca el inlocuieste una din literele mai des intilnite in limba noastra, deoarece pornesc de la presupunerea ca documentul este scris in portugheza. in engleza sau franceza ar fi, fara indoiala, e; in italiana, / sau a; in portugheza nu poate fi decit a sau o. Asadar, sa zicem deocamdata ca h inseamna a sau o.
Judecatorul Jarriquez cauta apoi ce litera figura de mai multe ori in text, dupa h.
— Deci litera a se repeta numai de trei ori, se mira judecatorul, cind ea ar trebui sa fie intilnita cel mai des! Iata dovada ca intelesul ei a fost schimbat! si acum, dupa a sau o, ce litere se repeta mai mult in limba noastra? Sa cautam!
Cu o staruinta de-a dreptul neobisnuita, care vadea la el un spirit deosebit de observatie, se avinta in aceasta noua cautare. Lucrind astfel, nu facea decit sa-l imite pe romancierul american, care, prin simpla inductie sau apropiere, ca un mare analist ce era, izbutise sa reconstituie un alfabet corespunzator semnelor din criptograma si sa citeasca in cele din urma textul.
Tot asa facu si magistratul si putem spune ca n-a ramas mai prejos de ilustrul sau maestru. Dezlegind mereu logogrife, cuvinte incrucisate si alte sarade care nu se intemeiaza decit pe o asezare arbitrara a literelor, fie in minte, fie cu creionul in mina, capatase o oarecare pricepere in acest exercitiu.
De data aceasta nu i-a fost deloc greu sa stabileasca ordinea in care Uterele se repetau mai des, intii vocalele, apoi consoanele. Dupa o munca de trei ore alcatuise un alfabet care, daca nu se inselase, urma sa-i dea adevaratul inteles al fiecarei Utere aflate in document.
Nu-i mai raminea decit sa inlocuiasca literele din acest alfabet cu cele ale marturiei scrise.
Inainte de a porni la treaba, judecatorul se simti putin emotionat. Era cufundat cu totul in aceasta placere intelectuala — mult mai mare decit ne-am putea-o
inchipui — a omului care, dupa multa rivna, gaseste intelesul atit de cautat al unei criptograme.
— Ia sa incercam acum, isi spuse el. As fi foarte uimit sa nu fie asta dezlegarea enigmei!
Judecatorul Jarriquez isi scoase ochelarii, le lustrui lentilele aburite, dupa care ii aseza iar pe nas; apoi se apleca din nou asupra mesei de lucru.
Cu alfabetul intocmit de el intr-o mina, cu documentul in cealalta, se porni sa scrie dedesubtul primului rind din paragraf literele care, dupa parerea lui, trebuiau sa inlocuiasca fiecare litera a criptogramei.
Facu tot asa pentru al doilea si al treilea rind, apoi pentru al patrulea, ajungind astfel la sfirsitul alineatului.
Curios om! in timp ce scria, nici n-a vrut sa-si arunce ochii sa vada daca impreunarea de Utere avea vreun inteles. Nu! La aceasta prima incercare, mintea lui inlatura orice verificare. Voia sa-si rezerve placerea de a citi totul pe nerasuflate.
Dupa ce ispravi, isi zise:
— Acum sa citim! si citi.
Doamne, ce cacofonie! Rindurile pe care le alcatuise din literele alfabetului nascocit de el nu aveau mai mult inteles decit cele din document! Ajunsese la o alta grupare de litere, asta era tot, dar nici aceasta nu insemna nimic. De fapt, era tot atit de hieroglific.
— Mii de draci! striga judecatorul Jarriquez.
800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi
800 de leghe pe Amazon - Hot si pagubas
800 de leghe pe Amazon - Familia Garral
800 de leghe pe Amazon - Sovaieli
800 de leghe pe Amazon - Amazonul
800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint
800 de leghe pe Amazon - Pe firul unei liane
800 de leghe pe Amazon - Jangada
800 de leghe pe Amazon - In seara de 5 iunie
800 de leghe pe Amazon - De la Iquitos la Pevas
800 de leghe pe Amazon - De la Pevas la frontiera
800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru
800 de leghe pe Amazon - Torres
800 de leghe pe Amazon - Coborind mai departe
800 de leghe pe Amazon - La vale, mereu la vale
800 de leghe pe Amazon - Ega
800 de leghe pe Amazon - Un atac
800 de leghe pe Amazon - Prinzul de sosire
800 de leghe pe Amazon - Poveste veche
800 de leghe pe Amazon - Intre cei doi barbati
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Manao
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele clipe
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O intoarcere in trecut
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi morale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi materiale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima lovitura
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele cercetari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Cercetarile continua
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O lovitura de tun
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ce se afla in cutie
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - In care e vorba despre cifre
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - La voia intamplarii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultimele stradanii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Se iau hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima noapte
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Fragoso
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Crima din Tijuco
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Amazonul de jos
Aceasta pagina a fost accesata de 1734 ori.