800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru

de Jules Verne

"Braza" inseamna jar, si este un cuvint pe care-l intilnim in limba spaniola inca din secolul al Xll-lea. Din el s-a nascut cuvintul "brazii", nume dat unor copaci din care se extrage o vopsea rosie! De aici si numele de Brazilia, dat nesfirsitei intinderi din America de Sud, care taie linia Ecuatorului si in care acesti copaci sint intiiniti in tot locul. Dealtfel, inca din vremuri indepartate, ei au facut obiectul unui negot foarte insemnat cu normanzii. Cu toate ca prin locurile de bastina li se spune "ibirapitunga" li s-a pastrat numele de "brazii", nume dat si acestei tari ce se infatiseaza ca un urias jeratic, aprins de vilvataia soarelui tropical.
Mai intii Brazilia a fost ocupata de portughezi. inca de la inceputul secolului al XVI-lea, pilotul Alvarez Cabrai a fost primul care a luat-o in stapinire. Chiar daca mai tirziu a fost ocupata in parte de Franta si Olanda, ea a pastrat toate trasaturile micului si viteazului popor portughez. Brazilia este astazi unul din cele mai mari state ale Americii de Sud, avindu-l la cirma sa pe don Pedro, rege intelept si iubitor de frumos.
— Care e dreptul tau in tribul din care faci parte ? il introba Mon-taigne pe un indian, intilnit in portul Havre.
— Dreptul de a porni cel dintii la lupta, raspunse indianul. Brazilienii facura ceea ce facea si indianul nostru: se luptara, isi aparara cuceririle, le sporira, si acum ii vedem mergind in primele rinduri ale civilizatiei.
In 1824, la saisprezece ani dupa intemeierea imperiului Luso-Brazi-lian, Brazilia isi proclama independenta prin glasul lui don Juan, pe care armatele franceze il alungasera din Portugalia. Mai raminea sa se definitiveze granitele dintre noul imperiu si statul Peru, vecin cu el. Lucrul nu era deloc usor. Daca Brazilia voia sa se intinda la vest pina la Rio Napo, Peru, la rindul sau, cerea dreptul asupra teritoriului ce tine pina la lacul Ega, adica cu opt grade mai spre est.
Dar, intre timp, Brazilia trebui sa ia masuri pentru a impiedica rapirea indienilor de pe Amazon, actiune pusa la cale de misiunile spaniole din tara. Nu gasi un mijloc mai bun care sa puna capat acestui trafic decit cel de a intari insula Ronda, situata putin mai sus de Taba-tinga, si de a aseza acolo o garnizoana de paza.
Era si aceasta o solutie si de atunci granita celor doua state trece prin mijlocul insulei. Mai sus de ea fluviul este peruan si, dupa cum am mai spus, poarta numele de Maranon. Mai jos el este brazilian si se numeste Amazon. In seara zilei de 25 iunie, jangada se opri la Tabatinga, primul oras brazilian asezat pe malul sting, la izvoarele riului caruia ii poarta numele, si care tine de parohia San Paolo, aflata mai jos, pe malul drept. Joam Garral hotarise sa poposeasca acolo treizeci si sase de ore, pentru ca oamenii sa se poata odihni. Pornirea urma sa aiba loc abia in dimineata zilei de 27. Primejdia de a cadea prada tintarilor era aici poate mai mica decit la lquitos, astfel ca Yaquita si copiii sai isi aratara dorinta de a cobori pe uscat si de a vizita tirgusorul.
in prezent, populatia din Tabatinga numara vreo patru sute de locuitori, aproape toti indieni, cuprinzind in aceasta cifra si pe cei care ratacesc din loc in loc pe malurile Amazonului si ale micilor lui afluenti.
Postul de paza de pe insula Ronda fusese parasit de citiva ani si mutat chiar la Tabatinga. Se poate spune, deci, ca si acesta este un oras de garnizoana, dar in
realitate garnizoana numara doar noua soldati, aproape toti indieni, si un sergent, care este adevaratul conducator al localitatii.
Micul fort este asezat pe platforma unui dimb inalt de vreo treizeci de picioare, in care sint cioplite treptele unei scari subrede. Locuinta comandantului este alcatuita din doua colibe asezate in unghi drept, iar soldatii au o baraca lunguiata, ridicata la o suta de pasi mai departe, la poalele unui copac urias.
Aceasta asezare de colibe s-ar asemana intru totul cu satele sau catunele imprastiate pe malurile fluviului, daca deasupra unei gherete, totdeauna vaduva de santinela, nu s-ar inalta prajina unui steag impodobit cu culorile braziliene si daca patru tunuri mici de bronz n-ar sta acolo, gata sa bombardeze la nevoie
orice nava care nu s-ar supune ordinelor.
Satul propriu-zis este asezat dincolo de platou. Un drum, care nu-i decit o ripa umbrita de ficusi si de miritis, te duce la el in citeva minute. Acolo, pe un tarm
abrupt, cu noroiul crapat, se inalta vreo douasprezece case acoperite cu frunze de palmier boiassu, asezate in jurul unei piete. Infatisarea generala nu poate stirni interesul, dar imprejurimile sint incintatoare, indeosebi la gura riului Javary, atit de lata incit cuprinde intre bratele sale arhipelagul insulelor Aramasa. Pe acolo intilnesti pilcuri de copaci falnici, iar printre ei, un mare numar de palmieri ale caror fibre sint folosite la impletiturile hamacurilor si a plaselor de pescuit, din care o parte sint destinate negotului. intr-un cuvint, tinutul acesta se numara printre cele mai pitoresti din tot cursul Amazonului de Sus.
Dealtfel, Tabatinga este harazita sa devina peste putina vreme o asezare destul de insemnata si ea va cunoaste o dezvoltare rapida. Acolo vor trebui sa se opreasca vapoarele braziliene care urca pe fluviu si cele peruane care coboara. Tot acolo se va face schimbul de incarcaturi si de calatori. Unui sat englezesc sau american nu i-ar trebui nici atit ca sa se transforme, in citiva ani, intr-un important centru comercial.
Fluviul e nespus de frumos prin aceste parti. Desigur efectul mareelor nu ajunge pina la Tabatinga, asezata la sase sute de leghe departe de Atlantic. Nu se intimpla acelasi lucru cu "pororoca", acest fenomen de impotrivire, care, atunci cind soarele intra in opozitie cu vreo planeta, umfla timp de trei zile apele Amazonului si le respinge cu o viteza de saptesprezece kilometri pe ora. Se spune ca acest curent se prelungeste pina la frontiera braziliana.
A doua zi, la 26 iunie, inainte de gustarea de dimineata, familia Garral se pregati sa coboare pe tarm ca sa viziteze oraselul. Daca Joam, Benito si Manoel pusesera in repetate rinduri piciorul in orasele imperiului brazilian, pentru Yaquita si fiica ei situatia era diferita. Le intilneau acum pentru prima data.
Este lesne de inchipuit cit pret puneau ele pe aceasta vizita. si daca Fragoso cutreierase si el pina atunci tinuturile de mijloc ale Americii, in calitatea lui de barbier ratacitor, la rindui ei Lina, ca si tinara-i stapina, nu calcase inca pe pamint, brazilian. Dar, inainte de a parasi jangada, Fragoso se duse la Joam Garral si 'avu cii el
urmatoarea convorbire:
— Domnule Garral, ii spuse el, din ziua in care m-ati luat la ferma din Iquitos, m-ati adapostit, m-ati hranit si m-ati imbracat, intr-un cuvint m-ati primit cu atita ospitalitate, ca va datorez...
— Nu-mi datorezi absolut nimic, prietene, ii raspunse Joam Garral. Asadar, nu mai starui...
— Vai, linistiti-va, striga Fragoso, nu sint deloc in stare sa va rasplatesc! Mai adaug la cele de mai sus ca m-ati luat si pe pluta, dindu-mi astfel putinta sa cobor fluviul. Dar iata-ne ajunsi pe pamintul Braziliei, pe care, dupa cum se pare, eu nu trebuia sa-l mai vad! Fara liana aceea...
— Catre Lina, numai catre Lina trebuie sa-ti indrepti recunostinta, spuse Joam Garral.
— stiu prea bine, raspunse Fragoso, si n-am sa uit niciodata ce-i datorez ei, dar nici ce va datorez dumneavoastra.
— S-ar spune ca ai venit sa-ti iei ramas bun, Fragoso! Vrei cumva sa ramii la Tabatinga?
— Nicidecum, domnule Garral, de vreme ce mi-ati ingaduit sa va insotesc pina la Belem unde voi putea, cel putin asa nadajduiesc, sa ma apuc iar de meseria mea.
— Atunci, daca-i asa, ce vrei sa-mi ceri,prietene?
— Vreau sa va intreb daca ati avea ceva impotriva sa-mi exercit pe drum meseria. Nu trebuie sa-mi pierd indeminarea, si, dealtfel, nu le-ar sta rau citorva gologani in buzunarul meu, mai ales daca-i cistig cinstit. stiti, domnule Garral, un barbier care se pricepe putin si la coafura, nu indraznesc sa spun si la medicina, din respect pentru domnul Manoel, gaseste oricind de luciru prin satele de pe Amazonul de Sus.
— Poate printre brazilieni, raspunse Joam Garral, caci in privinta bastinasilor...
— Va cer iertare, raspunse Fragoso, dar mai ales printre bastinasi! Nu, nu pentru barba, caci natura s-a aratat destul de zgircita fata de ei cu asemenea podoaba, dar acestor salbatici, barbati si femei, grozav le mai place sa le potrivesc pieptanatura dupa ultima moda! Nu. trebuie sa stau mai mult de zece minute in piata din Tabatinga, minuind cu pricepere diabolo-ul asta — stiti, jucaria ii atrage la inceput — ca in jurul meu se si aduna o droaie de indieni si indiene. Sa-i vedeti cum se mai cearta pentru mine! De-as ramine aici o luna, intregul trib ticunas mi-ar trece prin mina. S-ar afla de indata ca "fierul care increteste" — asa-mi spun ei — s-a intors la Tabatinga! Am mai trecut pe aici in doua rinduri, si foarfecele si pieptenul meu au facut minuni. Dar nu e bine sa treci prea des pe aceeasi piata. Doamnele indiene nu se coafeaza in fiecare zi cum fac elegantele noastre din orasele braziliene. Nu! Odata gatite, le ajunge pentru un an de zile, si vreme de un an folosesc toate mijloacele sa pastreze turnul ce l-am inaltat pe capul lor, cu oarecare talent, indraznesc s-o spun! in curind se implineste anul de cind n-am mai fost la Tabatinga. O sa-mi gasesc toate  monumentele in paragina si, daca nu v-ati supara, domnule Garral, as dori sa ma fac pentru a doua oara demn de faima pe care mi-am cucerit-o pe aceste meleaguri. in primul rind e vorba de bani, nu de amor propriu, va rog sa ma credeti!
— Fa cum vrei, prietene, raspunse Joam Garral, numai grabeste-te! Nu stam decit o zi la Tabatinga, si miine in zori plecam.
— N-o sa pierd o clipa, raspunse Fragoso. Sa-mi iau doar sculele si cobor indata!
— Du-te, Fragoso! zise Joam Garral. Fie ca banii sa cada ca ploaia in buzunarele tale!
— Ar fi intr-adevar o ploaie binefacatoare, din cele care nu s-au abatut niciodata cu galeata asupra credinciosului dumneavoastra servitor!
Acestea fiind zise, Fragoso o sterse repede. Dupa o clipa, toata familia, in afara de Joam Garral, ajunse pe uscat. Jangada se apropiase destul de tarm pentru ca debarcarea sa se faca usor. O scara darapanata, scobita in mal, le ingadui vizitatorilor sa ajunga sus, pe platou.
Yaquita si ai sai fura primiti de comandantul fortului, un biet amarit, care cunostea totusi regulile ospitalitatii si care-i pofti sa ia masa in locuinta lui. Ici-colo umblau cei citiva soldati ai postului, in vreme ce in pragul cazarmii se iveau nevestele lor, indiene din tribul ticunas, alaturi de niste copii. in loc sa primeasca gustarea oferita de sergent, Yaquita il pofti pe comandant si pe nevasta lui sa vina sa prinzeasca la ei, pe bordul jangadei. Comandantul nu se lasa rugat si intilnirea fu hotarita pentru ora unsprezece.
Pina atunci, Yaquita, fiica ei si tinara mulatra, insotite de Manoel, plecara sa se plimbe prin imprejurimile fortului, lasindu-l pe Benito sa plateasca taxele de trecere, caci sergentul era totodata si capetenia vamei, si comandantul militar. Dupa ce avea sa puna la punct aceste lucruri, potrivit obiceiului sau, Benito urma sa se duca sa vineze prin padurile invecinate. De data aceasta Manoel n-a vrut sa mearga cu el.
intre timp, parasise si Fragoso pluta; dar, in loc sa urce la fort, el se indrepta spre sat, strabatind ripa care se deschidea pe dreapta, la inaltimea malului. Pe drept cuvint, se bizuia mai degraba pe clientela bastinasa din Tabatinga decit pe cea din garnizoana. Fara indoiala ca nevestele soldatilor ar fi fost bucuroase sa incapa pe miinile lui pricepute; dar barbatii nici nu se gindeau sa azvirle citiva gologani de hatirul cochetelor lor jumatati.
Veselul barbier stia ca la indieni va fi altfel. Barbati si neveste il vor primi cit se poate de bine. Iata-l deci pe Fragoso urcind drumeagul umbrit de ficusi semeti si ajungind in cartierul central din Tabatinga. Numai ce s-a oprit in piata, ca s-a si raspindit vestea sosirii cunoscutului barbier, pe care-l inconjurara degraba. Fragoso n-avea nici lada mare, nici toba, nici goarna ca sa-si atraga clientii, nici trasura cu alamuri stralucitoare, felinare luminoase si pereti imbodobiti cu oglinzi, nici umbrela uriasa, nici altceva care ar ti putut stirni curiozitatea publicului, cum se obisnuieste pe la bilciuri! Nu! Avea in schimb diabolo-ul pe care-l minuia cu multa pricepere. Cu ce indeminare aseza capul de broasca testoasa, care slujea de bila, pe virful ascutit al betisorului! Cu cita gratie facea bila sa descrie acea curba precisa a carei valoare matematicienii poate n-au calculat-o inca; ei care au determinat, totusi, faimoasa curba a "ciine-lui ce-si urmeaza stapinul".
Toti bastinasii se strinsesera acolo, barbati, femei, batrini, copii, in imbracamintea lor primitiva, cu ochii si urechile atintite la el. Simpaticul barbier isi facea obisnuita reclama, jumatate in portugheza, jumatate in graiul ticuna, pe un ton foarte vesel. Le spunea ceea ce spun toti sarlatanii care-si pun serviciile in slujba publicului, fie ca-s niste Figaro spanioli, fie ca-s peruchieri francezi. In fond, aceeasi indrazneala, aceeasi cunoastere a slabiciunilor omenesti, aceleasi glume rasuflate, aceeasi indeminare voioasa, iar din partea bastinasilor aceeasi uimire, aceeasi curiozitate, aceeasi credulitate pe care o intilnim si la gura-casca din lumea civilizata.
Asadar, zece minute mai tirziu, publicul era cistigat si se inghesuia pe linga Fragoso, asezat intr-o "loja" din piata, un fel de pravalie folosita drept circiuma.
Loja era a unui brazilian care locuia la Tabatinga. Cu citeva centime, bastinasii puteau cumpara de acolo bauturile obisnuite, dar mai ales assai. Aceasta este o
licoare densa, extrasa din fructele unui palmier, si se bea din jumatati de tartacute, foarte des intrebuintate in bazinul Amazonului si numite "cuii".
Barbati si femei se inghesuiau care mai de care sa se aseze pe scaunul barbierului. Foarfecele lui Fragoso nu-si gasea intrebuintare, deoarece nu se punea problema sa taie pletele acelea bogate si matasoase; dar cit de folositoare aveau sa-i fie pieptenul si fierul ce se incingea alaturi, pe un gratar cu jeratic! si cum mai imbia artistul multimea!
— Uitati-va, uitati-va, prieteni, sa vedeti ce mult are sa tina pieptanatura, daca n-o sa va culcati pe ea! O sa va ajunga pentru un an, iar pieptanaturile astea sint cele mai moderne la Belem si la Rio de Ja-neiro! Doamnele de onoare ale reginei nu sint mai grozav impodobite, si, luati seama, nu fac deloc economie la pomada! Nu! Nu facea economie! De fapt nu era decit un fel de grasime amestecata de el cu sucul unor flori, care intarea parul, asemeni cimentului. Aceste monumente inaltate de mina lui Fragoso, intrunind toate stilurile arhitecturale, puteau fi numite, pe buna dreptate, edificii capilare. Bucle, inele, cirlionti, noduri, patratele, incretituri, tavaluguri, tirbusoane, moate, toate isi aveau locul lor. Nimic nu era fals, nici cocurile, nici coada, nici adaosurile. Pletele lor nu erau ca padurile slabite prin taieri sau rarite prin cadere, ci mai degraba niste paduri virgine! Totusi, Fragoso nu se dadea in laturi sa mai adauge citeva flori naturale, doua-trei oase lungi de peste,  podoabe delicate din os sau arama, pe care le aduceau elegantele din partea locului. Cu siguranta ca frumoasele din timpul Directoratului ar fi rivnit la aceste pieptanaturi de inalta fantezie, cu trei si patru etaje, iar marele Leonard s-ar fi inchinat el insusi in fata concurentului sau de peste ocean! Monedele incepura atunci sa curga in buzunarul lui Fragoso, iar el le primea cu vadita multumire. Dar era de prevazut ca se va innopta inainte sa poata ispravi cu toata clientela ce se aduna vazind cu ochii. Nu numai locuitorii din Tabatinga se inghesuiau in fata lojii. Vestea sosirii lui Fragoso mersese repede. Veneau acum bastinasi din toate partile: ticunasi de pe malul sting al fluviului, mayorunasi de pe malul drept, laolalta cu cei ce locuiau pe malurile riului Cajuru, sau cei din satele de pe Javary.
De aceea, in piata din centru se formase un sir lung de nerabdatori. Fericitii si fericitele iesiti din mina lui Fragoso umblau mindri de la o casa la alta, se impaunau, fara sa indrazneasca totusi sa clatine capul prea tare, ca niste copii mari ce erau.
Trecu ora prinzului, dar preaocupatul coafor nu se putu intoarce pe pluta, la masa, asa ca trebui sa se multumeasca cu putin rachiu, cu faina de manioc si oua de broasca testoasa, pe care le infuleca repede intre doua minuiri ale fierului. Recolta era la fel de buna si pentru circiumar, caci toate aceste operatiuni erau insotite de inghitirea unei mari cantitati de bautura, scoasa din beciul lojii.Trecerea faimosului Fragoso, coaforul obisnuit si in acelasi timp exceptional al triburilor de pe Amazonul de Sus, era un eveniment de seama pentru orasul Tabatinga!







800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi

800 de leghe pe Amazon - Hot si pagubas
800 de leghe pe Amazon - Familia Garral
800 de leghe pe Amazon - Sovaieli
800 de leghe pe Amazon - Amazonul
800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint
800 de leghe pe Amazon - Pe firul unei liane
800 de leghe pe Amazon - Jangada
800 de leghe pe Amazon - In seara de 5 iunie
800 de leghe pe Amazon - De la Iquitos la Pevas
800 de leghe pe Amazon - De la Pevas la frontiera
800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru
800 de leghe pe Amazon - Torres
800 de leghe pe Amazon - Coborind mai departe
800 de leghe pe Amazon - La vale, mereu la vale
800 de leghe pe Amazon - Ega
800 de leghe pe Amazon - Un atac
800 de leghe pe Amazon - Prinzul de sosire
800 de leghe pe Amazon - Poveste veche
800 de leghe pe Amazon - Intre cei doi barbati
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Manao
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele clipe
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O intoarcere in trecut
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi morale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi materiale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima lovitura
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele cercetari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Cercetarile continua
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O lovitura de tun
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ce se afla in cutie
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - In care e vorba despre cifre
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - La voia intamplarii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultimele stradanii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Se iau hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima noapte
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Fragoso
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Crima din Tijuco
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Amazonul de jos


Aceasta pagina a fost accesata de 1789 ori.