800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint

de Jules Verne

Asadar, familia Garral era in culmea fericirii. Calatoria de-a lungul Amazonului urma sa se desfasoare in conditii minunate. si dupa cum vom vedea, in aceasta lunga calatorie de peste patru luni nu pleca numai fermierul cu familia sa, ci aveau sa fie insotiti de o buna parte din personalul fermei.
Vazindu-i voiosi pe toti cei din jurul sau, Joam Garral uita de framintarile care pareau sa-l nelinisteasca. Din ziua in care hotarise teasta calatorie, devenise alt om si incepuse sa se ocupe de pregatirile plecarii cu energia lui de odinioara.
Pentru ai sai fu o mare bucurie sa-l vada lucrind cu atita rivna. Starea psihica se rasfrinsese asupra fizicului si arata acum la fel ca in anii tineretii, puternic si sanatos. Redeveni omul care a trait totdeauna in aer liber, in aerul curat al padurilor, al cimpiei si al apelor curgatoare.
Dealtfel, aveau mult de lucru in cele citeva saptamini cite mai erau pina la plecare. Asa cum s-a mai aratat, pe vremea aceea Amazonul nu era inca brazdat de
numeroasele vapoare cu aburi pe care companiile de navigatie aveau de gind sa le lanseze atit pe fluviu, cit si pe afluentii sai principali. Transportul fluvial era
efectuat doar de persoane particulare, pentru nevoile proprii, iar de cele mai multe ori ambarcatiile nu slujeau decit strict asezarile de pe mal. Navele folosite
pe atunci erau fie «ubas», un fel de pirogi facute dintr-un trunchi de copac, scobit cu fierul inrosit in foc si cu toporul, ascutite si usoare la prova, grele si rotunjite
la pupa, putind sa transporte de ia unu la doisprezece vislasi si o incarcatura de trei sau patru butoaie cu marfuri; fie «egariteas», constructii grosolane si
incapatoare, in mijloc cu un acoperis din frunze, avind la pupa un spatiu ingust pentru vislasi; fie «jangadas», un fel de plute mari, minate cu ajutorul unei pinze
triunghiulare, avind pe ele coliba din rogojini ce serveste drept locuinta plutitoare indianului si familiei sale.
Mica flota a Amazonului este alcatuita din aceste trei feluri de nave ce nu pot transporta decit incarcaturi modeste de oameni si de marfuri. Exista si unele mai mari, «vigilindas», care pot duce pina la opt-noua butoaie, prevazute cu trei catarge impodobite cu pinze rosii, impinse, cind nu bate vintul, de patru visie lungi, foarte greu de minuit impotriva curentului; mai sint si «cobertas» pe care incap pina la douazeci de butoaie, un fel de jonci cu un ruf la pupa, o cabina in interior si doua catarge cu pinze patrate, de marimi diferite; pe vint potrivnic sau cind acesta nu bate deloc, nava este impinsa inainte cu ajutorul a zece rame, pe care indienii le minuiesc de la inaltimea castelului prova.
Dar asemenea mijloace nu erau potrivite pentru Joam Garral. De vreme ce tot se hotarise sa coboare pe Amazon, socoti nimerit sa foloseasca prilejul pentru a
transporta si o mare cantitate de marfuri ce trebuiau livrate la Para. Nu-l interesa citusi de putin sa scurteze durata calatoriei. Toti au fost de acord cu cele planuite
de el, in afara poate de Manoel. Tinarului i-ar fi placut cu siguranta sa aleaga un steam-boat mai rapid, si asta din motive lesne de inteles.
Dar mijlocul de transport inchipuit de Joam Garral, oricit ar fi fost de rudimentar, de primitiv, le dadea posibilitatea sa ia cu ei numerosi servitori, sa calatoreasca in conditii exceptionale de siguranta si confort.
Intr-adevar, s-ar fi putut spune ca o parte a fermei din Iquitos se va desprinde de tarm si va cobori pe Amazon, cu tot ceea ce alcatuieste o familie de fermieri, stapini si slugi, cu casele, corturile si bordeiele lor. Gospodaria din Iquitos cuprindea, printre altele, si citeva din padurile acelea falnice, pe care am putea spune ca ie intilnim la tot pasul, in regiunea centrala a Americii de Sud.
Joam Garral se pricepea de minune sa exploateze aceste paduri, bogate in esentele cele mai bune, cele mai variate, potrivite pentru timplarie, dogarie,
constructii de catarge sau pentru cherestea, si ele ii aduceau anual venituri insemnate.
Dealtfel, n-avea el la indemina fluviul, ca sa-si valorifice produsele forestiere, mai ieftin si mai sigur decit ar fi facut-o pe calea ferata? Asa ca, doborind in fiecare an citeva sute de copaci din cuprinsul proprietatii sale, Joam Garral alcatuia o pluta uriasa din scinduri. grinzi, trunchiuri neprelucrate care luau drumul Parei, sub supravegherea unor piloti incercati, buni cunoscatori ai fluviului si ai directiei vinturilor.
In anul acesta, Joam Garral urma sa procedeze ca si in anii trecuti. Numai ca, dupa alcatuirea plutei, avea sa-l lase pe Benito sa se ingrijeasca de amanuntele
afacerii. Timpul era foarte scurt si trebuia folosit cu chibzuinta. Inceputul lui iunie era perioada cea mai nimerita pentru plecare, tinind seama ca nivelul apei era atunci ridicat, datorita precipitatiilor cazute in regiunea muntoasa, si ca el avea sa scada pina in luna octombrie.
Prin urmare, lucrarile trebuiau incepute fara zabava, deoarece pluta urma sa fie de proportii neobisnuite. De data aceasta era nevoie sa se doboare o jumatate de
mila patrata de padure, de la confluenta dintre Nanay si Amazon, adica un intreg unghi din partea dinspre apa a fermei, sa se alcatuiasca o pluta uriasa, cam in
felul plutelor acelora fluviale denumite «jangadas», insa de marimea unei insulite.
Pe acest soi de pluta, mai sigura decit oricare alta ambarcatie din partea locului, mai mare decit o suta de egariteas sau vigiiindas la un loc, Joam Garral isi propunea sa se imbarce impreuna cu familia sa, cu servitorii si cu incarcatura de marfuri.
— Minunata idee! striga Minha, batind din palme, cind afla planul tatalui sau.
— Sigur ca da, raspunse Yaquita, si unde mai pui ca vom ajunge Ia Belem fara sa ne primejduim viata si fara sa ne obosim!
— Iar in timpul popasurilor vom putea vina prin padurile de pe mal, adauga Benito.
— O sa dureze poate cam mult! le atrase Manoei atentia. Oare n-ar fi mai bine sa cautam un mijloc de transport mai rapid ?
Desigur avea sa dureze mult; dar nimeni nu lua in seama obiectiunea tinarului medic, pe care-l socoteau direct interesat. Joam Garral chema atunci pe  dministratorul principal al fermei, un indian, si-i spuse:
— Intr-o luna jangada trebuie sa fie gata de plecare.
— Chiar de astazi vom porni la treaba, domnule Garral, ii raspunse administratorul.
A fost o munca deosebit de grea. Cei o suta de indieni si negri facura adevarate minuni in prima jumatate a lunii mai. Poate ca niste oameni mai putin obisnuiti cu asemenea masacre ale padurilor s-ar fi induiosat vazind cum se prabusesc in citeva ceasuri, sub toporul taietorilor, copacii aceia uriasi, batrini de secole; dar erau atit de multi pe malul fluviului, in sus, pe insule, in jos, cit puteai cuprinde cu privirea, incit golul lasat de taierea acestei jumatati de mila aproape ca trecea neobservat.
Dupa ce au primit ordinele lui Joam Garral, administratorul si oamenii sai incepura sa curete pamintul de liane, de maracini, de ierburi si de arbustii care-l potopeau. Inainte de a pune mina pe fierastrau si pe topor, ei se inarmara cu coasa de doborit, nelipsita celui ce vrea sa se afunde prin padurile Amazonului, un fel de cutit putin curbat, lat si tesit, lung de doua pina la trei picioare, bine intepenit intr-un ciomag, pe care indienii il minuiesc cu deosebita pricepere, in citeva ceasuri, cu ajutorul acestor unelte, izbutira sa curete pamintul, sa taie arbustii si sa deschida luminisuri in inima padurii.
Lucrurile se petrecura cam asa: taietorii de la ferma curatara mai intii pamintul. Trunchiurile batrine fura despuiate de vesmintul lor de liane, cactusi, feriga, de muschi si de bromelii. Scoarta lor se ivi goala, asteptind sa fie jupuita la rindul ei, inainte de taiere.
Apoi multimea de muncitori, din fata carora fugeau speriate legiuni intregi de maimute, la fel de agili ca acestea, se catarau cu indemi-nare pe crengile de sus,
doborind ramificatiile puternice, eliberind tulpina principala de cracile ce aveau sa ramina pe sol. in curind, din padurea harazita taierii nu mai ramasera decit
niste trunchiuri lungi si albicioase, despodobite de cununile lor, iar aerul si soarele patrunsera, poate pentru prima data. sa mingiie pamintul acesta.
Fiecare dintre copacii aceia putea fi transformat in cherestea sau obiecte de timplarie de mare rezistenta. Aci cresteau, ca niste coloane de fildes cu cercuri de
culoare inchisa, palmieri cerati, inalti de o suta douazeci de picioare, cu trunchiul gros de patru picioare, care dau un lemn de o tarie exceptionala; dincolo intilneai
castani cu fibra rezistenta, cu fructele in trei colturi; mai erau si palmierii murichis, foarte cautati pentru constructii, barrigudos, care ating in partea cea mai groasa aproape patru metri, copaci cu scoarta rosiatica si lucioasa, punctata de niste bulbi cenusii, al caror trunchi ascutit are la capat un fel de umbrela orizontala; in fine,
bombaxul,cu trunchiul alb, neted si drept, de o inaltime impresionanta.
In apropierea acestor minunate exemplare ale florei amazoniene rasarea si quatibos, a carui cupola trandafirie depaseste in inaltime toti copacii din jur, cu fructe
asemanatoare unor vase umplute cu castane si al carui lemn, de un violet deschis, este cautat mai ales pentru constructii navale. Mai era si arborele de fier, indeosebi cel din specia «ibiriratea», cu miezul aproape negru si atit de dens, incit indienii isi fac din el topoare de lupta; Jacarandas, mai pretiosi decit mahonul; cesalpinas care nu se mai afla decit in inima acestor paduri seculare, nepatrunse inca de taietori; sapucaias, inalti de o suta cincizeci de picioare, alcatuind un fel de arcade naturale din crengile ce rasar la trei metri de la pamint si se unesc la o inaltime de treizeci de picioare, incola-cindu-se in jurul tulpinii ca serpuirile unei coloane rasucite, a carei creasta infloreste intr-un buchet de petarde vegetale, colorate de plantele parazite in galben, purpuriu si alb imaculat.
Dupa trei saptamini de la inceperea lucrarilor nu mai ramasese in picioare nici unul din copacii care impadurisera coltul acela dintre Xanay si Amazon. Despadurirea fusese totala. Joam Garral nici nu trebuia sa-si bata capul pentru refacerea unei paduri careia i-ar fi trebuit douazeci sau treizeci de ani ca sa ajunga ceea ce a fost. Nici o ramurica sau scoarta nu fusese crutata in vederea unei noi impaduriri. Se facuse curatenie deplina, toate trunchiurile fiind retezate chiar de la pamint, urmind apoi sa fie scoase si radacinile, pentru ca primavara viitoare sa-si astearna podoaba ei de verdeata.
Nu, aceasta mila patrata, scaldata din doua parti de apele fluviului si ale afluentului sau, urma sa fie destelenita, plantata, insamintata, astfel ca, in anul urmator, culturi de manioc, de arbori de cafea, de trestie de zahar, arrow-root, de porumb, de arahide urmau sa acopere pamintul umbrit pina atunci de plantatia forestiera.
Nu venise inca ultima saptamina din luna mai si toate trunchiurile, sonate pe specii si caracteristici de plutire, fusesera asezate simetric pe malul Amazonului.
Acolo trebuia sa fie construita uriasa jangada care. datorita numeroaselor locuinte ce urmau sa-i adaposteasca pe membrii echipelor de manevra, va deveni un
adevarat sat plutitor. Apoi. la ceasul potrivit, apele umflate ale fluviului vor veni s-o ridice p s-o poarte cale de sute de leghe, pina la tarmul Atlanticului.
Cit tinusera aceste lucrari, Joam Garral fusese in intregime absorbit de ele. Le indrumase el insusi, la inceput pe locul despaduririi, apoi pe plaja lata de la
marginea fermei, unde fusesera aduse toate partile componente ale plutei. Yaquita impreuna cu Cybele se indeletniceau cu pregatirile plecarii, cu toate
ca batrina negresa nu pricepea de ce voiau sa plece, cind se simteau atit de bine acolo.
— Dar ai sa vezi lucruri pe care nu le-ai vazut in viata ta! ii repeta intruna Yaquita.
— Sint oare la fel de frumoase ca cele pe care ne-am obisnuit sa le privim aici? era vesnicul raspuns al Cybelei.
La rindul lor, Minha si Lina se gindeau la ale lor. Pentru ele nu era vorba doar de o simpla calatorie; plecau pentru totdeauna' si trebuiau sa chibzuiasca la cele
mai mici amanunte legate de mutarea in orasul strain, unde tinara mulatra avea sa locuiasca impreuna cu stapina pe care o slujea cu atita credinta. Minha era cam
trista; dar veselei Lina nu-i prea pasa ca pleaca din Iquitos. Alaturi de Minha Valdez se va simti la fel ca si linga Minha Garral. Numai despartirea de Minha i-ar fi putut alunga zimbetul de pe chip, dar despre asta nici nu putea fi vorba.
Sirguincios, Benito il ajutase pe tatal sau in toate lucrarile. isi facea astfel ucenicia in meseria de fermier careia poate i se va darui intr-o buna zi, iar in timpul calatoriei pe fluviu avea s-o faca si pe cea de negustor.
Cit despre Manoel, acesta incerca sa se imparta intre casa unde Yaquita si fiica ei nu mai pridideau cu treaba si padurea in exploatare unde Benito il tot indemna
sa mearga, poate mai mult decit ar fi dorit. Pina la urma impartirea n-a prea fost egala si se-ntelege de ce.

 





800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi

800 de leghe pe Amazon - Hot si pagubas
800 de leghe pe Amazon - Familia Garral
800 de leghe pe Amazon - Sovaieli
800 de leghe pe Amazon - Amazonul
800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint
800 de leghe pe Amazon - Pe firul unei liane
800 de leghe pe Amazon - Jangada
800 de leghe pe Amazon - In seara de 5 iunie
800 de leghe pe Amazon - De la Iquitos la Pevas
800 de leghe pe Amazon - De la Pevas la frontiera
800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru
800 de leghe pe Amazon - Torres
800 de leghe pe Amazon - Coborind mai departe
800 de leghe pe Amazon - La vale, mereu la vale
800 de leghe pe Amazon - Ega
800 de leghe pe Amazon - Un atac
800 de leghe pe Amazon - Prinzul de sosire
800 de leghe pe Amazon - Poveste veche
800 de leghe pe Amazon - Intre cei doi barbati
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Manao
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele clipe
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O intoarcere in trecut
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi morale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi materiale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima lovitura
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele cercetari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Cercetarile continua
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O lovitura de tun
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ce se afla in cutie
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - In care e vorba despre cifre
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - La voia intamplarii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultimele stradanii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Se iau hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima noapte
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Fragoso
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Crima din Tijuco
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Amazonul de jos


Aceasta pagina a fost accesata de 1925 ori.