800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi
de Jules Verne
Omul care tinea in mina documentul, al carui ultim alineat era alcatuit din aceasta ciudata insiruire de litere, ramase citeva clipe ingindurat, dupa ce-l mai citi o data cu luare-aminte. Documentul cuprindea o suta de astfel de rinduri, care nu erau macar despartite in cuvinte. Parea ca fusese scris cu multi ani in urma, si timpul
ingalbenise foaia groasa de hirtie acoperita cu aceste hieroglife.
Dar oare dupa ce reguli fusesera insiruite literele? Numai omul acesta ar fi putut s-o spuna. Sint pe lume limbaje cifrate, asemanatoare incuietorilor de la casele de bani moderne; ele isi pastreaza taina in acelasi fel: combinatiile in care se afla dezlegarea sint de ordinul milioanelor si viata intreaga a unui calculator n- ar ajunge sa le inventarieze. Ca sa deschizi o casa de bani iti trebuie "cuvintul cheie"; pentru citirea unei asemenea criptograme iti trebuie "cifrul". Dupa cum vom vedea, cea de fata avea sa reziste celor mai ingenioase incercari, si inca in imprejurari deosebit de grave.
Omul care terminase de recitit documentul nu era decit un simplu pindar de codru.
Sub denumirea de "capitaes do mato" sint cunoscuti in Brazilia agentii insarcinati cu urmarirea sclavilor fugiti. Aceasta functie dateaza de prin 1722. Pe atunci, ideile anti-sclavagiste erau impartasite doar de citiva filantropi. A trebuit sa treaca mai bine de un secol inainte ca popoarele civilizate sa le accepte si sa le puna in practica. Se pare ca dreptul de a fi liber, stapin pe sine, este cel dintii drept firesc al omului si, cu toate acestea, s-au scurs mii de ani pina sa le vina citorva natiuni gindul laudabil de a-l recunoaste.
in 1852 - an in care se va desfasura aceasta povestire - mai existau in Brazilia sclavi, deci si pindari de codru care sa-i vineze. Anumite considerente de ordin economic intirziasera ora emanciparii totale; dar, inca de pe atunci, negrul avea dreptul sa se rascumpere, iar copiii lui se nasteau liberi. Prin urmare, nu era departe ziua in care aceasta tara minunata, intinsa cit trei sferturi din Europa, n- avea sa mai numere nici un sclav printre cele zece milioane de locuitori ai sai. La drept vorbind, si functia de pindar de codru era sortita disparitiei, astfel ca in perioada aceea cistigurile ce se realizau de pe urma prinderii fugarilor se micsorasera simtitor. Cu ani in urma, cind meseria era mult mai banoasa, pindarii de codru alcatuiau o lume de aventurieri, in marea lor majoritate vagabonzi sau dezertori, prea putin demni de stima. Se-ntelege de la sine ca si la ora aceea vinatorii de sclavi apartineau drojdiei societatii, si, de buna seama, omul cu documentul nu se deosebea de putin onorabila tagma a "capitaes do mato".
Se numea Torres si nu era nici metis, nici indian, nici negru, ca majoritatea camarazilor sai. Era un alb de origine braziliana, cu ceva mai multa invatatura decit i-ar fi cerut situatia lui actuala. De fapt era si el un declasat, ca multi altii ce pot fi intilniti in tinuturile indepartate ale Lumii Noi. si, intr-o perioada in care legile braziliene interziceau mulatrilor sau altor locuitori cu singe amestecat anumite functii, daca i se aplica si lui aceasta interdictie nu era din cauza originii, ci a purtarii nedemne de care daduse dovada.
Dealtfel, in clipa de fata Torres nu se mai afla in Brazilia. Trecuse de curind granita si ratacea de citeva zile prin padurile peruane prin care-si croieste drum Amazonul de Sus. Torres era un barbat de vreo treizeci de ani, robust, asupra caruia oboseala unei vieti zbuciumate nu parea sa fi lasat urme, datorita temperamentului sau cu totul deosebit si sanatatii lui de fier. Era de statura mijlocie, cu umeri lati, cu trasaturi regulate, mersul hotarit, cu obrazul bronzat de arsita tropicelor si acoperit de o barba neagra si deasa. Ochii lui, adinciti sub sprincenele imbinate, te sagetau cu privirea vie, dar taioasa, a omului lipsit de scrupule. inainte chiar de a se fi bronzat datorita climei, fata lui nu numai ca nu rosea cu usurinta, ci,dimpotriva, mai degraba se schimonosea sub inriurirea unor patimi nesabuite. Torres era imbracat ca un hot de codru. Hainele lui vadeau o intrebuintare destul de indelungata: purta o palarie din piele cu boruri largi, asezata la nimereala, si un pantalon din lina groasa, virit in carimbii cizmelor grele, alcatuind partea cea mai trainica a vesmintelor sale; peste toate acestea, un "poncho" decolorat, ingalbenit, nu lasa sa se vada nici cum era haina, nici cum fusese odinioara vesta ce-i acoperea pieptul.
Dar, daca Torres fusese pindar de codru, era limpede ca nu-si mai exercita meseria - cel putin in conditiile de fata. Asta se vedea dupa lipsa mijloacelor de aparare sau de atac, a armelor de foc necesare in urmarirea negrilor. N-avea nici pusca, nici revolver. Doar la cingatoare purta o unealta care aducea mai degraba cu o sabie decit cu un cutit de vinatoare si careia i se spune "manchetta". Pe linga asta, Torres mai era inarmat cu o "enchada", un fel de sapaliga folosita indeosebi la urmarirea tatusilor si agutisilor ce misuna prin padurile Amazonului de Sus, unde animalele salbatice sint, in general, putin de temut.
Oricum, in ziua aceea, de 4 mai 1852, aventurierul trebuie ca era deosebit de cufundat in lectura documentului asupra caruia isi atintise privirea, sau poate ca,
obisnuit sa rataceasca prin padurile Ame-ricii de Sud, raminea cu totul nesimtitor la frumusetea lor. Fapt este ca nimic nu-l putea smulge din indeletnicirea sa: nici
strigatul prelungit al maimutelor urlatoare, asemuit, pe drept cuvint, de catre domnul Saint-Hilaire cu zgomotul facut de securea taietorului de lemne cind se abate peste crengile copacilor; nici zanganitul sec al inelelor sarpelui cu clopotei, putin agresiv, ce-i drept, dar foarte veninos; nici vocea tipatoare a broastei cornute, socotita cea mai hidoasa dintre reptile; nici chiar oracaitul grav si sonor al broastei mugitoare, care, daca nu poate avea pretentia ca-l depaseste in marime pe bou, il egalizeaza prin sonoritatea mugetelor.
Torres nu auzea nimic din tot vacarmul acesta care alcatuieste vocea complexa a padurilor din Lumea Noua. Culcat la radacina unui copac falnic, nu se ostenea
macar sa admire coroana inalta a acestui "pao ferro" sau lemn de fier, cu scoarta intunecata, densa, tare ca metalul pe care-l inlocuieste in confectionarea armelor
si uneltelor indianului salbatic. Nu! Cu totul absorbit de gindurile sale, pindarul de codru sucea si rasucea in mina ciudatul document. Cu ajutorul cifrului, stiut
doar de el, atribuia fiecarei litere valoarea ei reala; citea, verifica intelesul acestor rinduri, pe care nimeni altul nu le-ar fi priceput, si zimbea cu rautate.
Apoi incepu sa murmure cu glas scazut fraze pe care nu le putea auzi nimeni in pustietatea acestui colt al padurii peruane si pe care nimeni n-ar fi fost in stare sa
le inteleaga.
- Da, spuse el, iata o suta de rinduri foarte clar scrise, avind pentru cine stiu eu o insemnatate de care el nici habar nu are. Acest cineva e bogat! Pentru el e o chestiune de viata sau de moarte, si, peste tot, asa ceva se plateste scump! Privind documentul cu ochi lacomi, adauga:
- Un milion de reis pentru fiecare cuvint din ultima fraza ar face o suma frumusica! si ce valoare are fraza asta! Rezuma in ea intregul document! Ea dezvaluie adevaratele nume ale unor persoane! Dar, inainte de a incerca s-o intelegi, ar trebui sa incepi prin a stabili numarul cuvintelor pe care le cuprinde si, chiar dupa aceea, tot iti scapa sensul real!
Spunind acestea, Torres incepu sa socoteasca in minte:
- Sint cincizeci si opt de cuvinte, exclama el, ceea ce ar face cincizeci si opt de milioane de reis. Cu o suma ca asta poti trai in Brazilia, in America, oriunde ai dori, fara sa muncesti! si ce s-ar intimpla daca toate cuvintele din document mi-ar fi platite cu acelasi pret! As avea de numarat sute de milioane de reis. tin in mina prilejul de a realiza o avere si as fi cel mai mare dintre natarai daca l-as pierde.
Lui Torres i se parea de pe acum ca pipaie suma uriasa, ca stringe in mina fisicurile de aur. Dintr-o data, gindurile sale pornira pe alt fagas.
- In sfirsit, striga el, sint aproape de tinta si n-o sa-mi para rau de osteneala drumului care m-a purtat de pe malul Atlanticului pina la albia Amazonului de Sus! S-ar fi putut ca omul acesta sa fi parasit America, sa fi fost acum peste mari si tari si atunci cum as mai fi dat de el? Dar nu! Este acolo si, daca m-as urca in virful unuia dintre copaci, as zari acoperisul casei in care locuieste cu tot neamul lui.
Apoi, luind hirtia si fluturind-o cu o miscare nestapinita, spuse:
- Chiar azi ma voi afla in fata lui! Chiar azi va sti ca onoarea lui atirna de aceste rinduri. si cind va dori sa cunoasca cifrul care sa-i ingaduie sa le citeasca, ei bine, va trebui sa plateasca acest cifru! Daca vreau, il va plati cu toata averea, cu tot singele lui! Ah, mii de draci! Respectabilul camarad care mi-a incredintat acest document pretios, care mi-a indicat unde-l voi putea gasi pe fostul sau tovaras si numele sub care se ascunde de atitia ani, acest respectabil camarad nu banuia citusi de putin ce bogatie mi-a pus in mina!
Torres mai privi o ultima data documentul ingalbenit si, dupa ce-l impaturi cu grija, il inchise intr-o cutie cilindrica de arama ce-i slujea totodata drept portmoneu.
De fapt, toata averea lui Torres era cuprinsa in aceasta cutie, cit un porttigaret de mare, asa ca in nici o tara din lume el n-ar fi putut trece drept un om bogat. Avea acolo citeva monede de aur din statele inconjuratoare: doi dubli condori din Statele Unite ale Columbiei, valorind fiecare in jur de o suta de franci, bolivari venezuelieni cam de aceeasi valoare, de doua ori pe atitia soli peruani, citiva escudos chilieni, echivalentul a cel mult cincizeci de franci, si niste maruntis. Dar totul la un loc nu facea decit suma rotunda de cinci sute de franci, si chiar aceasta suma lui Torres i-ar fi fost greu sa marturiseasca unde si cum a dobindit-o. Tot ceea ce se poate spune este faptul ca in urma cu citeva luni, dupa ce parasise pe neasteptate meseria de pindar de codru pe care o exercita in provincia Para, Torres urcase pe firul Amazonului si trecuse granita pe teritoriul peruan.
Dealtminteri, aventurierului nu-i trebuia mare lucru ca sa-si duca zilele. Pe ce sa cheltuiasca? Nimic pentru locuinta, nimic pentru imbracaminte. Padurea ii dadea hrana pe care si-o pregatea fara prea multa osteneala, dupa obiceiul hotilor de codru. Citiva reis ii ajungeau pentru tutunul pe care si-l cumpara de pe la misiuni sau de prin sate, ca si rachiul din plosca. Cu bani putini putea strabate un drum lung.
Dupa ce virise hirtia in cutia de metal, al carei capac se inchidea ermetic, in loc sa o puna in buzunarul hainei ce o purta sub poncho, dintr-un exces de prevedere, Torres socoti ca e mai bine s-o ascunda prin apropiere, chiar in scorbura de la radacina copacului sub care se asezase. Aceasta imprudenta avea sa-l coste scump!
Era foarte cald si zapusitor. Daca biserica din tirgusorul invecinat ar fi avut un orologiu, acest orologiu ar fi batut orele doua dupa-amiaza si Torres i-ar fi auzit sunetul purtat de vint, caci pina acolo nu erau mai mult de doua mile.
Dar fara indoiala ca lui nu-i pasa de ora. Obisnuiti sa se calauzeasca dupa inaltimea, mai mult sau mai putin exact calculata, a soarelui deasupra orizontului, aventurierilor nu le place sa-si orin-duiasca viata dupa o disciplina militara. Maninca atunci cind vor sau cind pot. Dorm unde si cind ii apuca somnul. Daca masa nu le este intotdeauna intinsa, patul le este oricind asternut sub un copac, pe muschiul moale din desisul padurii. Dealtfel, Torres nu era deloc pretentios in ceea ce priveste confortul. Umblase aproape toata dimineata, si acum, dupa ce mincase putin, simtea nevoia sa doarma. Dupa doua-trei ore de somn avea sa fie din nou in stare sa porneasca la drum. Se culca deci in iarba, cuibarindu-se cit putu de bine si asteptind sa-i vina somnul.
Torres facea parte din categoria oamenilor care nu pot adormi fara sa-si fi satisfacut anumite tabieturi. in primul rind obisnuia sa dea pe git o dusca de rachiu tare, dupa care fuma o pipa. Rachiul stimuleaza creierul, iar fumul tutunului se contopeste cu fumul viselor. Cel putin asta era parerea lui. Torres incepu deci prin a duce la gura o plosca pe care o purta la cingatoare. Ea continea o bautura cunoscuta in Peru sub numele de "chica", iar pe malurile Amazonului de Sus, sub cel de "caysuma". Aceasta se obtine prin distilarea radacinii de manioc dulce, fermentat in prealabil, caruia pindarul de codru, ca un om cu cerul gurii argasit, socotea de cuviinta sa-i mai adauge o cantitate serioasa de tafia.
Dupa ce bau citeva inghitituri din acest amestec, Torres scutura plosca si constata cu parere de rau ca era aproape goala.
- Trebuie umpluta! spuse el.
Apoi, scotind o pipa scurta din radacina de copac, o indesa cu tutunul acela acru si grosolan din Brazilia, facut din foile vechiului soi "petun", adus in Franta de catre Micot, cel caruia i se datoreaza degradarea celei mai productive si mai raspindite dintre solanee. Tutunul acela nu semana nici pe departe cu soiul ales, produs de manufacturile franceze, dar Torres nu era mai pretentios in privinta asta decit intr-altele.
Scapara amnarul, dadu foc la putina substanta viscoasa, dintr-aceea pe care o secreta unele himenoptere. cunoscuta sub numele de "rasina furnicilor", si isi aprinse pipa. Dupa al zecelea fum i se inchisera ochii, pipa ii scapa din mina si adormi, sau mai degraba cazu intr-un fel de toropeala vecina cu somnul.
800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi
800 de leghe pe Amazon - Hot si pagubas
800 de leghe pe Amazon - Familia Garral
800 de leghe pe Amazon - Sovaieli
800 de leghe pe Amazon - Amazonul
800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint
800 de leghe pe Amazon - Pe firul unei liane
800 de leghe pe Amazon - Jangada
800 de leghe pe Amazon - In seara de 5 iunie
800 de leghe pe Amazon - De la Iquitos la Pevas
800 de leghe pe Amazon - De la Pevas la frontiera
800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru
800 de leghe pe Amazon - Torres
800 de leghe pe Amazon - Coborind mai departe
800 de leghe pe Amazon - La vale, mereu la vale
800 de leghe pe Amazon - Ega
800 de leghe pe Amazon - Un atac
800 de leghe pe Amazon - Prinzul de sosire
800 de leghe pe Amazon - Poveste veche
800 de leghe pe Amazon - Intre cei doi barbati
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Manao
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele clipe
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O intoarcere in trecut
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi morale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi materiale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima lovitura
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele cercetari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Cercetarile continua
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O lovitura de tun
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ce se afla in cutie
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - In care e vorba despre cifre
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - La voia intamplarii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultimele stradanii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Se iau hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima noapte
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Fragoso
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Crima din Tijuco
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Amazonul de jos
Aceasta pagina a fost accesata de 4956 ori.
