20.000 de leghe sub mari - Capitolul 44
de Jules Verne
Capitolul 44
LA 47°24' LATITUDINE SI 17°28' LONGITUDINE
Uraganul ne aruncase spre est. Pierdusem orice nadejde de a mai putea evada prin
preajma New York-ului sau a Sf. Laurentiu. Bietul Ned Land, deznadajduit, statea
singur tot timpul, ca si capitanul Nemo. Conseil si cu mine eram nedespartiti.
Am spus ca Nautilus se indepartase spre est. Ar fi trebuit sa spunem mai exact spre nord-est. Vreo citeva zile vasul rataci cind la suprafata apei, cind sub valuri. Treceam prin mijlocul unor ceturi deosebit de primejdioase pentru navigatori, pricinuite mai ales de topirea gheturilor care umezeste peste masura atmosfera.
Cite corabii au pierit prin meleagurile acestea, crezind ca se indreapta spre focurile nesigure de pe tarm. Cite nenorociri se datoresc ceturilor de nepatruns; cite izbiri de stincile in preajma carora urletul vintului inabusa clipocitul valurilor! Cite ciocniri intre vapoare, cu toate semnalele sirenelor si clopotelor de alarma!
Fundul acestor ape avea infatisarea unui cimp de lupta in care zaceau toti cei
invinsi de ocean: vase batrine, naclaite, si nave noi, in ale caror alamuri se reflecta puternic lumina farului nostra..
La 15 mai, atinsesem capatul de sud al bancului Terra Nova. Bancul acesta este
format din depuneri marine, ingramadire nemaipomenita de resturi organice, carate fie de la Ecuator de catre curentul Golf- Stream, fie de la Polul Nord, de catre contracurentul de apa rece ce vine de-a lungul coastei americane. Aici se aduna si blocurile ratacitoare carate de ghetari cind vine dezghetul. Tot aci s-a format un morman de oseminte de pesti, de moluste si de zoofite, care pier cu miliardele.
Marea nu e prea adinca pe bancul Terra Nova - are cel mult citeva sute de metri.
Dar mai spre sud se adinceste dintr-o data o depresiune foarte mare, o groapa de trei mii de metri. Acolo Golf-Streamul se largeste, isi pierde din viteza si din caldura si devine o mare. In timp ce pluteam aproape de fundul bancului Terra Nova, am vazut limpede unditele lungi, prevazute cu doua sute de cirlige, din care vasele arunca in apa cu sutele. Fiecare undita avea la un capat o mica greutate care o tragea la fund, iar la celalalt capat, o pluta care o mentinea deasupra apei. Ca sa strabata aceasta retea submarina. Nautilus a trebuit sa manevreze cu multa indeminare.
Dealtfel, vasul nostra, nici n-a ramas multa vreme pe meleagurile acelea, atit de
strabatute de corabii. Am mers inainte, la al patrazeci si doilea grad de latitudine, in dreptul lui Saint Jean si Heart's Content, unde se afla capatul cablului transatlantic.
Acolo, in loc sa-si continue drumul spre nord, Nautilus isi schimba directia spre
rasarit, ca si cum ar fi vrut sa urmeze platoul telegrafic pe care se sprijina cablul si al carui relief l-am aflat cu mare precizie, facind nenumarate sondaje. In ziua de 17 mai, la aproape cinci sute de mile departare de Heart's Content si la doua mii opt sute de metri adincime, am zarit cablul intins pe fund. Conseil, care nu stia despre ce este vorba, crezu la inceput ca e vreun sarpe de mare urias si se pregati sa-1 claseze, dupa obiceiul lui. Dar l-am dezamagit spunindu-i adevarul si, ca sa nu-l las in paguba, i-am povestit cum a fost asezat cablul.
Cel dintii cablu a fost intins in cursul anilor 1857 si 1858; dar, dupa ce a transmis vreo patra sute de telegrame, n-a mai functional In 1863, inginerii construira un nou cablu, cu o lungime de trei mii patru sute de kilometri, cintarind patra mii cinci sute de tone, care fu imbarcat pe Great-Eastern. Dar si incercarea aceasta dadu gres.
La 25 mai. Nautilus, cufundat la trei mii opt sute treizeci si sase de metri adincime, se gasea chiar in locul unde se rupsese cablul adica la sase sute treizeci si opt de mile departare de coasta Irlandei. Intr-una din zile, pe la ora doua dupa-amiaza, se observase ca s-au intrerupt comunicatiile cu Europa. Electricienii de pe bordul lui Great-Eastern il reparasera si il coborisera iar, insa citeva zile mai tirziu cablul se rupsese din nou si n-a mai putut fi gasit in fundul oceanului.
Americanii nu se descurajara. Indraznetul Cyras Field, seful intreprinderii de
instalare a cablului si care isi pusese in joe toata averea sa, lansa o noua subscriptie, care fu acoperita imediat. Astfel fu asezat alt cablu. In conditii mai bune. Manunchiul de fire conducatoare, izolate cu o invelitoare de gutaperca, era aparat de o captuseala de materii textile, aflate intr-o armatura metalica. Great-Eastern iesi in larg la 13 iulie 1866.
Operatia se desfasura in conditii bune. Totusi se petrecu un lucru ciudat: de mai
multe ori, intinzind cablul, electricienii observara ca in el fusesera de curind infipte cuie, cu scopul de a-l strica. Capitanul Anderson, ofiterii si inginerii se intrunira, se sfatuira si hotarira ca daca-l vor prinde pe vinovat, il vor arunca in mare fara nici o judecata. De atunci, incercarea criminala nu s-a mai repetat.
Nici vorba nu putea fi ca sa gasim cablul electric asa cum fusese atunci cind iesise din ateliere. Ca un sarpe lung, acoperit de scoici, de foraminifere si de pietris, infasurat intr-un invelis pietros care-l apara de molustele vatamatoare, el se odihnea linistit, la adapost de framintarea marii si sub o presiune favorabila transmiterii scinteii electrice care trece din America in Europa in treizeci si doua de sutimi de secunda. Cablul acesta va tine, fara indoiala, o vesnicie, fiindca s-a observat ca invelisul de gutaperca devine cu atit mai trainic cu cit sta mai mult timp in apa marii.
Dealtfel, pe podisul atit de bine ales pe care este intins, cablul nu-i niciodata
cufundat la adincimi la care ar putea sa se rupa. Nautilus merse de-a lungul lui pina la locul cel mai adinc, la patra sute treizeci si unu de metri, si nici acolo cablul nu era supus vreunui efort de tractiune. Apoi ne apropiaram de locul accidentului din 1863.
Fundul oceanului se adincea intr-o vale larga de o suta douazeci de kilometri, in
care ar fi incaput Mont-Blanc, fara ca virful lui sa ajunga la suprafata apei. Valea se inchidea la rasarit ca un zid drept, inalt de doua mii de metri. Am ajuns acolo la 28 mai.
Nautilus se gasea la numai o suta cincizeci de kilometri de Irlanda. Se gindea oare capitanul Nemo ca ne indreptam spre Insulele Britanice? Nu. Spre marea mea uimire, el cobori catre sud, pornind in directia marilor europene. Cind am inconjurat Insula Smaraldelor am zarit o clipa Capul Clear si farul din Fastenet, care calauzeste miile de vase iesite din Glasgow sau din Liverpool.
O intrebare importanta imi staruia in minte: Va indrazni oare Nautilus sa intre in
Canalul Minecii? Ned Land, care se ivise din nou de cind ne apropiam de pamint, nu mai contenea cu intrebarile. Cum sa-i raspund? Capitanul Nemo raminea de nevazut. Oare acum voia sa-mi arate mie coastele Frantei, dupa ce ii aratase canadianului tarmurile Americii? In timpul acesta. Nautilus cobora mereu spre sud. La 31 mai el trecu pe linga Land's End, intre capatul extrem al Angliei si Sorlinge, pe care le lasa in urma, spre tribord.
Daca voia sa intre in Marea Minecii, ar fi trebuit sa apuce de-a dreptul spre est - fapt care nu s-a intimplat.
Spre marea mea nedumerire, in tot timpul zilei de 31 mai. Nautilus se invirti in cere de nenumarate ori. Parea sa caute un loc pe care nu-1 putea gasi usor. La amiaza, capitanul Nemo masura el insusi inaltimea soarelui. Nu-mi spusese nici un cuvint. Mi se paru mai posomorit ca de obicei. Ce-1 mihnea oare? Vecinatatea tarmurilor europene? Amintirea tarii pe care o parasise? Ce simtea? Remuscari sau pareri de rau? M-am gindit multa vreme la asta, simtind ca intimplarea avea sa-mi dezvaluie foarte curind tainele capitanului.
A doua zi, Nautilus manevra la fel. Era vadit ca voia sa gaseasca un punct precis in ocean. Capitanul Nemo veni ca si in ajun sa ia inaltimea soarelui. Marea era linistita, cerul senin. La opt mile spre est, un vapor mare se desena pe linia orizontului. Pentru ca nu avea nici un steag, nu i- am putut recunoaste nationalitatea.
Cu citeva minute inainte de trecerea soarelui la meridian, capitanul Nemo lua sextantul si ii masura inaltimea cu cea mai mare grija. Linistea desavirsita a apei ii inlesnea operatia. Nautilus statea nemiscat. Ma aflam atunci pe punte. Dupa ce capitanul isi termina masuratorile, il auzii spunind doar atit:
- Aici e!
Apoi cobori in submarin. Vazuse oare vasul care isi schimbase directia parind ca se apropie de noi? N-as putea spune.
Ma intorsei in salon. Panoul se inchise si se auzi zgomotul apei in rezervoare.
Nautilus incepu sa se scufunde, vertical, elicea fiind oprita. Dupa citeva minute el se opri la o adincime de opt sute treizeci si trei de metri, atingind fundul.
Tavanul luminos al salonului se stinse, obloanele fura deschise si prin ferestre se vazu marea, luminata viu de farul nostru, pe o raza de o jumatate de mila. Privind spre babord n-am vazut decit nemarginirea apelor linistite.
La tribord, in fund, o iesitura ca o gramada mare imi atrase atentia. As fi putut
crede ca sint niste ruini, invaluite intr-un strat de scoici albe ca intr-o mantie de zapada.
Uitindu-ma cu bagare de seama, am recunoscut formele ingrosate ale unui vas
scufundat, fara catarge, si care trebuie sa fi zacut multa vreme in fundul apelor.
Ce vas era acela? De ce venea Nautilus sa-i viziteze mormintul? Scufundarea lui nu
se datora unui simplu naufragiu?
Nu stiam ce sa cred, cind, linga mine, il auzii pe capitanul Nemo spunind cu o voce potolita:
- Pe vremuri, vasul acesta se numea Marsiliezul. Avea saptezeci si patru de tunuri si a fost lansat in 1762. In 1778, la 13 august, sub comanda lui La Poype-Vertrieux, el lupta vitejeste impotriva lui Preston. In 1779, la 4 iulie, veni cu escadra amiralului d'Estaing la cucerirea Grenadei. In 1781, la 5 septembrie, lua parte la lupta din Golful Chesapa. In 1794, republica franceza ii schimba numele. La 16 aprilie, in acelasi an, vasul se alatura la Brest escadrei lui Villaret-Joyeuse, ca sa escorteze un transport de griu care venea din America, sub comanda amiralului Van Stabel. Acum saptezeci si cinci de ani, chiar in locul acesta, la 47°24' latitudine si 17°28' longitudine, convoiul intilni escadra engleza. Vasul acesta, dupa o lupta vitejeasca in care si- a pierdut cele trei catarge, luind apa si pierzind o treime din echipaj, a preferat sa se scufunde cu cei trei sute cincizeci si sase de marinari decit sa se predea si a disparut sub valuri in strigatele "Traiasca Republica!"
- E Razbunatorul, am strigat eu.
- Da, Razbunatorul. Un nume frumos! murmura capitanul Nemo, incrucisindu-si
bratele la piept.
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 1
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 2
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 3
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 4
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 5
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 6
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 7
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 8
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 9
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 10
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 11
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 12
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 13
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 14
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 15
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 16
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 17
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 18
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 20
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 21
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 22
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 23
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 24
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 25
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 26
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 27
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 28
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 29
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 30
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 32
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 33
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 34
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 35
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 36
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 37
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 38
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 39
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 40
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 41
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 42
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 43
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 44
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 45
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 46
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 47
Aceasta pagina a fost accesata de 2031 ori.
