20.000 de leghe sub mari - Capitolul 13

de Jules Verne

Capitolul 13

CATEVA CIFRE

 

 

 
O clipa mai tirziu eram asezati pe un divan in salon si fumam. Capitanul imi arata
un desen, care infatisa schema vasului in sectiune transversala si longitudinala, si-si incepu astfel expunerea:
- Iata, domnule Aronnax, diferitele dimensiuni ale acestui vas. Dupa cum vedeti, el este ca un cilindru foarte alungit, ale carui capete sint conice. Are forma unei tigari de foi, forma folosita, dealtfel, la Londra pentru mai multe constructii de acelasi gen. Lungimea cilindrului de la un capat la celalalt este de saptezeci de metri, iar diametrul sau in partea cea mai umflata este de opt metri. Nu este deci construit intru totul ca vasele de cursa lunga, dar liniile sint destul de alungite si curbele destul de indulcite pentru a putea strabate apa cu cea mai mare usurinta. Cunoscind aceste dimensiuni, puteti afla printr-un calcul foarte simplu suprafata si volumul lui Nautilus. Suprafata are o mie si unsprezece metri patrati si patruzeci si cinci de sutimi; volumul, o mie cinci sute de metri cubi si doua zecimi - ceea ce inseamna ca, intr-adevar, se vorbeste tocmai despre o inventie de felul acesta, in care un nou sistem de pirghii produce o forta considerabila. Oare s-o fi intilnit cindva inventatorul cu capitanul Nemo? atunci cind este scufundat in intregime, el deplaseaza sau cintareste o mie cinci sute de metri cubi sau tone. Cind am facut planurile acestui vas destinat navigatiei submarine, am vrut sa se scufunde in apa in proportie de noua zecimi, raminind afara numai cu o zecime. Prin urmare, el nu trebuia sa dislocuiasca in aceste conditii decit noua zecimi din volumul sau, adica, sa zicem, o mie trei sute cincizeci si sase metri cubi si patruzeci si opt de sutimi, ceea ce inseamna tot atitea tone. A trebuit deci sa-l construiesc dupa dimensiunile aratate mai sus, in asa fel incit sa nu depaseasca aceasta greutate.
Nautilus are doua invelisuri, unul interior si celalalt exterior, legate intre ele prin traverse de fier in forma de T, care ii dau o tarie extraordinara. Datorita acestui fapt vasul rezista ca un bloc, ca si cum ar fi plin; marginea lui nu se poate rupe; ea e unita prin insasi felul in care e facuta si nu prin stringerea unor nituri; omogenitatea constructiei vasului, datorita imbinarii perfecte a materialelor, ii da putinta sa infrunte marile cele mai furtunoase.
Atit invelisul dinafara cit si eel dinauntru sint fabricate din placi de otel, a caror densitate in raport cu apa este de sapte pina la opt zecimi. Primul are cinci centimetri grosime si cintareste trei sute nouazeci si patru de tone si optzeci si sase sutimi. Al doilea invelis, impreuna cu chila, inalta de cincizeci de centimetri si lata de douazeci si cinci, si care cintareste ea singura saizeci si doua de tone, la care se adauga masinile, lestul, diferitele accesorii si amenajamente, ca si panourile interioare, cintareste laolalta noua sute saizeci si una de tone si saizeci si doua de sutimi, care, adunate cu cele trei sute nouazeci si patru de tone si optzeci si sase de sutimi, dau totalul cerut de o mie trei sute cincizeci si sase de tone si patruzeci si opt de sutimi. E limpede?

 

- Da, raspunsei eu.
- Deci, relua capitanul, cind Nautilus pluteste, el iese la suprafata cu o zecime. Asa ca, daca am prevazut rezervoare cu o capacitate egala cu aceasta zecime, deci care sa contina o suta cincizeci de tone si saptezeci si doua de sutimi, si daca le umplu cu apa, vasul, care dislocuieste sau cintareste atunci o mie cinci sute sapte tone, se scufunda. Asa se si intimpla, domnule profesor. Aceste rezervoare se afla in partea de jos a vasului. Deschid robinetele, rezervoarele se umplu si vasul se scufunda, plutind la o adincime
mica sub nivelul apei.
- Bine, domnule capitan, dar abia acum ajungem la adevarata problema. Ca va
puteti cobori la o mica adincime sub nivelul apei, inteleg. Dar cind vreti sa va scufundati la o adincime mai mare, nu intimpina vasul o presiune crescinda si deci nu sufera o apasare de jos in sus, care poate fi evaluata la o atmosfera pentru fiecare treizeci de picioare de apa, deci un kilogram pe centimetru patrat?
- Intr-adevar, domnule, asa e.
- Deci numai daca ar avea o greutate egala cu presiunea apei, vasul ar putea sa se
coboare in adinc.
- Domnule profesor, nu trebuie sa confundati statica cu dinamica, fiindca puteti
face greseli mari. Nu este greu deloc sa atingi adincurile oceanului, dat fiind ca corpurile au tendinta de a cobori. Va rog sa fiti atent la explicatiile mele.
- Sint cit se poate de atent, domnule capitan.
- Cind am calculat greutatea pe care trebuia sa o dau vasului pentru a-l scufunda,
am gindit mai ales la reducerea de volum pe care o sufera apa marii pe masura ce
paturile devin mai adinci.
- Foarte adevarat! raspunsei eu.
- Dupa cum stiti, apa se comprima foarte putin. Dupa calculele cele mai recente,
comprimarea ei atinge abia patru sute treizeci si sase zecimi de milionimi la o atmosfera, adica la fiecare treizeci de picioare adincime. Daca este vorba sa cobor la o mie de metri, socotesc reducerea volumului la o presiune echivalenta cu aceea a unei coloane de apa de o mie de metri, adica o presiune de o suta de atmosfere. Aceasta reducere va fi atunci de patru sute treizeci si sase de sutimi de miimi. Trebuie deci sa maresc greutatea in asa fel, incit vasul sa cmtareasca o mie cinci sute treisprezece tone si saptezeci si sapte de sutimi, in loc de o mie cinci sute sapte tone si doua zecimi. Adaugirea nu va fi decit de sase tone si cincizeci si sapte de sutimi.
- Numai atit?
- Numai atit, domnule Aronnax. Calculul este foarte usor de verificat. Am
rezervoare suplimentare, care pot sa cuprinda o suta de tone. Nimic nu ma impiedica deci ca, fara nici o grija, sa cobor la mari adincimi. Cind vreau sa ma urc la suprafata apei, e de ajuns sa scot aceasta cantitate de apa, golind complet toate rezervoarele si astfel Nautilus mentine la suprafata numai o zecime din capacitatea sa totala.
La toate aceste rationamente bazate pe cifre, nu mai aveam ce raspunde.
- Calculele dumneavoastra sint juste, domnule capitan, ii spusei eu, si ar insemna
sa fiu de rea-credinta ca sa le tagaduiesc, fiindca practica de zi cu zi le intareste. Dar abia acum intrevad adevarata dificultate.
- Care, domnule?
- Cind sinteti la o mie de metri adincime, peretii vasului suporta o presiune de o
suta de atmosfere. Or, daca atunci vreti sa goliti rezervoarele suplimentare, ca sa usurati vasul si sa-i dati putinta sa se urce la suprafata, pompele trebuie'sa invinga presiunea aceasta de o suta de atmosfere, care este de o suta de kilograme pe fiecare centimetru patrat... Ar trebui deci o forta...
- O forta pe care numai electricitatea putea sa mi-o dea! se grabi sa raspunda
capitanul Nemo. Va repet, domnule, ca puterea dinamica a masinilor mele este aproape nemarginita. Pompele lui Nautilus au o forta extraordinara, pe care ati avut ocazia sa o verificati cind am azvirlit acele enorme trombe de apa asupra lui Abraham Lincoln.
De altfel, nu ma servesc de rezervoarele suplimentare decit pentru adincimi de la o mie cinci sute la doua mii de metri, ca sa-mi crut aparatele. Cind vreau sa cobor la adincimi mari, la doua sau trei leghe sub apa, folosesc mijloace mai complicate, insa tot atit de bune.

 

- Care, domnule capitan ?
- Ca sa intelegeti, trebuie sa va explic mai intii cum este manevrat Nautilus.
- Sint foarte nerabdator s-o aflu.
- Pentru a indrepta vasul catre tribord sau spre babord, cu alte cuvinte pentru a-l misca pe un plan orizontal, ma servesc de o cirma obisnuita, cu safranul larg, fixata indaratul etamboului 2 si care este pusa in miscare de o roata si de palancuri. Dar Nautilus poate fi miscat si de jos in sus si de sus in jos, in linie verticala, cu ajutorul a doua planuri inclinate, fixate pe laturile lui la centrul de plutire, planuri mobile care pot lua toate pozitiile si care se manevreaza din interior cu ajutorul unor pirghii puternice.
Daca planurile sint mentinute paralel cu vasul, acesta se misca orizontal. Daca sint inclinate, atunci vasul, dupa inclinare si sub impulsul elicei, sau se scufunda urmind o diagonala, pe care o pot alungi dupa voie, sau se urca dupa aceeasi diagonala. Cind vreau sa revin mai repede la suprafata, opresc elicea, si presiunea apei face ca Nautilus sa se ridice vertical, ca un balon umplut cu hidrogen care se inalta cu iuteala in aer.
- Minunat, domnule capitan! exclamai eu. Dar cum poate cirmaciul sa urmeze, in
mijlocul apelor, calea pe care o doriti?
- Cirmaciul este asezat intr-o cabina de sticla, in partea superioara a vasului;
cabina aceasta este prevazuta cu sticle lenticulare.
- Dar cum poate rezista sticla la asemenea presiuni?
- Foarte bine! Cristalul, care se sparge usor cind este lovit, are totusi o rezistenta considerabila. Cu ocazia unor incercari de a pescui la lumina electrica, facute in 1864 in marile Nordului, s-a vazut ca unele placi din cristal, care n-aveau decit sapte milimetri grosime, au rezistat la presiuni de saisprezece atmosfere, lasind totodata sa treaca prin ele raze calorice puternice, a caror caldura era repartizata inegal. Or, sticlele de care ma
servesc eu au douazeci si unu de centimetri la centra., deci sint de treizeci de ori mai groase.
- Inteleg, capitane Nemo, dar ca sa poti vedea, trebuie ca lumina sa alunge
intunericul si ma intreb cum se poate ca in intunecimea apelor...
- In spatele cabinei cirmaciului se afla un reflector electric foarte puternic, ale carai raze lumineaza marea pe o distanta de o jumatate de mila.
- Strasnic! Acum imi explic fosforescenta asa-zisului cetaceu, care a dat atita
bataie de cap savantilor! As mai vrea sa va intreb daca ciocnirea lui Nautilus cu Scotia, care a facut atita vilva, s-a datorat unei intimplari...
- Numai intimplarii, domnule Aronnax. Ma aflam la doi metri adincime cind a avut
loc ciocnirea. Dealtfel, am vazut ca nu s-a produs nici o nenorocire.
- Este adevarat. Dar intilnirea cu Abraham Lincoln?...
- Domnule profesor, imi pare rau de nava aceasta, care era una din cele mai bune
nave ale marinei americane, dar am fost atacat si a trebuit sa ma apar! Totusi m-am multumit doar sa o scot din lupta si trag speranta ca isi va putea repara stricaciunile destul de usor, in portul eel mai apropiat.
- Ah, domnule capitan, strigai eu entuziasmat, intr-adevar Nautilus este un vas
extraordinar!
- Da, domnule profesor, raspunse cu emotie capitanul Nemo, si pot spune ca-l
iubesc ca si cum ar fi copilul meu! Daca pe vasele dumneavoastra, supuse toanelor
oceanului, primejdia te ameninta in orice clipa, daca navigind pe ele apele te fac din capul locului sa simti sub tine abisul, dupa cum a spus-o asa de bine olandezul Jansen, in schimb pe Nautilus nu te mai temi de nimic. Nu te mai temi ca nava poate fi turtita, pentra ca invelisurile ei au taria fierului; nu-ti mai pasa ca s-ar putea subrezi catargele, nici ca pinzele ar putea fi luate de vint; nu mai tremuri de grija cazanelor care ar putea plesni din pricina presiunii aburului; nici de teama vreunui incendiu, fiindca Nautilus e facut din metal si nu din lemn; lipsa carbunelui nu mai e o problemsa, fiindca Nautilus e
condus cu electricitate; nu mai poate fi vorba de ciocniri cu alte vase, fiindca el singur poate naviga la asemenea adincimi; nu te mai temi sa infrunti furtunile, pentra ca la citiva metri sub apa poti gasi o liniste desavirsita. lata, domnule, ce insemneaza un vas adevarat. Se spune ca inginerul are mai multa incredere intr-o nava decit constructorul ei, iar acesta are mai multa incredere in ea decit capitanul; va dati seama cita incredere am in Nautilus eu, care ii sint in acelasi timp si capitan, si constructor, si inginer!
Capitanul Nemo vorbea cu o insufletire convingatoare. Stralucirea ochilor, caldura
gesturilor sale il facusera de nerecunoscut; cu adevarat isi iubea submarinul, asa cum un tata isi iubeste copilul!
- Fara voie imi trecu prin minte o intrebare, care poate nu trebuia pusa; dar nu m-am putut stapini:
- Atunci sinteti inginer ?
- Da, domnule profesor, am studiat la Londra, la Paris si New York, pe vremea
cind eram locuitor al pamintului.

 

- Si cum l-ati putut construi pe minunatul Nautilus, fara ca nimeni sa afle?
- Domnule Aronnax, fiecare bucata a vasului mi-a sosit din alta parte a globului si pe adrese false. Scheletul a fost turnat de "Creusot", in Franta; arborele elicei la "Pen et Co", din Londra; placile de metal ale invelisurilor la "Leard", din Liverpool; elicea la "Scott", din Glasgow. Rezervoarele au fost fabricate de "Cail et Cie", din Paris, masina la "Krupp", din Prusia, pintenul in atelierele "Motala", in Suedia, instrumentele de navigatie la "Fratii Hart", din New York etc, si fiecare furnizor a primit planurile mele sub nume diferite.
- Dar piesele fabricate au trebuit sa fie montate si ajustate, spusei eu.
- Mi-am instalat atelierele intr-o insulita pustie, in mijlocul oceanului. Acolo, lucratorii mei, sau mai bine-zis tovarasii mei de lucru, pe care i-am invatat si i-am format, au desavirsit vasul impreuna cu mine. Apoi, cind totul a fost gata, focul a mistuit orice urma a sederii noastre in insula pe care, daca as fi putut, as fi aruncat-o in aer.
- Atunci imi inchipui ca vasul v-a costat nemaipomenit de mult.
- Un vas de fier, domnule Aronnax, costa o mie o suta douazeci si cinci de franci
tona; or Nautilus are o mie cinci sute de tone. Montatul ma mai costa o mie sase sute optzeci si sapte de mii de franci - sa spunem, deci, doua milioane, si, daca adaugam operele de arta si colectiile, ajungem la patru sau cinci milioane.
- V-as mai pune o intrebare, domnule capitan.
- Va rog.
- Sinteti atit de bogat?
- Neinchipuit de bogat, domnule profesor; as putea sa achit, fara sa simt, cele
douasprezece miliarde care formeaza datoriile Frantei.
Ma uitam incremenit la omul acesta ciudat, care imi vorbea astfel. Oare isi batea
joe de mine? Viitorul avea sa ma lamureasca.



20.000 de leghe sub mari - Capitolul 1
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 2
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 3
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 4
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 5
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 6
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 7
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 8
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 9
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 10
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 11
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 12
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 13
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 14
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 15
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 16
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 17
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 18
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 20
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 21
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 22
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 23
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 24
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 25
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 26
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 27
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 28
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 29
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 30
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 32
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 33
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 34
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 35
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 36
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 37
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 38
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 39
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 40
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 41
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 42
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 43
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 44
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 45
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 46
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 47


Aceasta pagina a fost accesata de 2302 ori.